Scăderea populației globale nu este suficientă pentru a salva mediul: Ce avertizează specialiștii

Scăderea populației globale, un fenomen care părea de neimaginat cu doar câteva decenii în urmă, devine acum o realitate tot mai evidentă. Proiecțiile recente sugerează că populația mondială ar putea atinge un vârf de 10 miliarde în anii 2060, urmând apoi să scadă. În țările mai bogate, acest proces este deja în desfășurare. În Japonia, de exemplu, populația scade cu 100 de persoane în fiecare oră, iar în Europa, America și Asia de Est, ratele natalității au scăzut dramatic. Cu toate acestea, întrebarea esențială rămâne: această scădere a populației va fi suficientă pentru a salva mediul?

Tranziția demografică și provocările economice

Procesul cunoscut sub numele de tranziție demografică descrie trecerea țărilor de la o economie agrară și rurală la una industrializată și bazată pe servicii, care duce la scăderea ratei natalității. În ultimele decenii, în țările dezvoltate și în anumite regiuni din Asia de Nord, acest proces a condus la o scădere semnificativă a populației. De exemplu, China, care a fost până de curând cea mai populată țară din lume, înregistrează acum o scădere accelerată a populației, cauzată în mare parte de politica copilului unic, abolită abia în 2016. Se preconizează că până la sfârșitul secolului, populația Chinei va scădea cu două treimi față de cele 1,4 miliarde de oameni din prezent.

Pe măsură ce populațiile scad, țările se confruntă cu provocări economice serioase. Scăderea numărului de persoane active pe piața muncii și creșterea numărului de persoane în vârstă care necesită îngrijire reprezintă o povară pentru economii. În acest context, multe țări încearcă să limiteze emigrarea pentru a păstra forța de muncă existentă și a preveni îmbătrânirea și declinul și mai rapid al populației. În același timp, competiția globală pentru muncitorii calificați se intensifică, ceea ce poate duce la o creștere a politicilor liberale de imigrare.

Impactul scăderii populației asupra mediului

În timp ce o scădere a populației globale ar putea părea, la prima vedere, benefică pentru mediu, realitatea este mult mai complexă. Deși un număr mai mic de oameni ar putea reduce consumul global și presiunea asupra resurselor naturale, există alți factori care complică situația. De exemplu, consumul de energie pe cap de locuitor atinge un vârf între vârstele de 35 și 55 de ani, scade, și apoi crește din nou după vârsta de 70 de ani, pe măsură ce persoanele în vârstă tind să petreacă mai mult timp în interior și să locuiască singure în case mai mari. Creșterea extraordinară a populațiilor vârstnice din acest secol ar putea anula beneficiile pe care le-ar aduce scăderea numărului total de persoane.

Disparitățile uriașe în ceea ce privește consumul de resurse între țările bogate și cele sărace complică și mai mult această problemă. În Statele Unite sau Australia, amprenta de carbon pe cap de locuitor este aproape dublă față de cea din China, care este cel mai mare emitent global. Pe măsură ce tot mai multe țări devin mai bogate și mai sănătoase, dar cu mai puțini copii, este probabil ca o parte mai mare a populației globale să devină mari emițători de carbon.

Migrația, atât forțată cât și voluntară, va avea un impact semnificativ asupra distribuției populației și, implicit, asupra consumului și emisiilor. Pe măsură ce schimbările climatice se agravează, migrația forțată este estimată să crească dramatic, afectând tiparele de emisie în funcție de locurile unde oamenii își găsesc adăpost.

În final, scăderea populației globale ar putea, într-adevăr, să reducă presiunea asupra mediului, dar acest lucru nu este garantat. Pentru ca această schimbare demografică să aibă un impact pozitiv asupra mediului, trebuie să fie însoțită de măsuri de reducere a emisiilor și de modificare a tiparelor de consum în țările dezvoltate. Altfel, speranțele că scăderea populației va salva mediul riscă să rămână neîmplinite.