Satul din România unde nu locuiește nimeni: Un metru pătrat de pământ valorează un leu în acest loc pustiu

În comuna Starchiojd, satul Gresia se distinge prin frumusețea sa aproape ireală și absența totală a locuitorilor.

Gresia, satul de o frumusețe rară, fără locuitori

Acum doi ani, satul a fost cuprins de tăcere după ce ultima persoană în vârstă a decedat, lăsând în urmă doar amintiri și speranțe neîmplinite. Deși satul este părăsit, pământul aici se vinde cu doar un leu pe metru pătrat.

Acest fenomen nu este unic în județul Prahova, unde mai multe sate au fost aproape complet abandonate. Merdeala, din comuna Posești, are un singur locuitor, Ion Săraru, în vârstă de 72 de ani, care trăiește în singurătate și fără utilități de bază. Bozieni, un sat din comuna Fântânele, găzduiește doar pe Teodora și Alin Catană, mamă și fiu, care se încăpățânează să rămână într-un loc uitat de lume.

Un alt exemplu este satul Plăiețu, parte a comunei Măneciu, unde ultimul locuitor, Elena Ciobanu, a murit la sfârșitul anului 2023. Primarul Auraș Dragomir povestește despre izolarea și sărăcia în care aceasta și-a petrecut ultimii ani de viață.

În contextul acestei depopulări rurale, Gresia se remarcă prin peisajele sale superbe, chiar dacă satul este pustiu. Primarul Cornel Gârbea a confirmat că, din cei opt locuitori inițiali, nimeni nu a mai rămas. Deși interesul pentru achiziționarea terenului există, negocierile se poartă cu urmașii foștilor proprietari. Prețul, de un leu pe metru pătrat, atrage, dar lipsa utilităților rămâne un obstacol major. Satul nu a avut niciodată curent electric, apă curentă sau gaze.

Depopularea satelor din România

Gresia și alte așezări rurale din Prahova, deși părăsite, continuă să își păstreze farmecul natural, oferind o priveliște rară și o liniște greu de găsit în alte parti.

Depopularea satelor din România reprezintă o realitate cruntă, iar aceasta se desfășoară cu un ritm alarmant. În ultimele decenii, majoritatea satelor au îmbătrânit și s-au confruntat cu o scădere semnificativă a populației. Iată câteva cauze principale ale acestui fenomen:

• Dezindustrializarea și transformările agricole: Odată cu industrializarea forțată din perioada comunistă, multe sate au pierdut locuri de muncă și au devenit mai puțin atractive pentru tineri. Transformările din sectorul agricol, cum ar fi tehnologizarea și chimizarea agriculturii, au dus la schimbări în modul de viață al localnicilor și la depopularea satelor.
• Lipsa accesului la educație și îngrijire medicală de calitate: Satele se confruntă cu dificultăți în asigurarea accesului la servicii esențiale, cum ar fi educația și îngrijirea medicală. Aceasta poate determina tinerii să migreze către orașe în căutarea unor oportunități mai bune.
• Migrația transnațională: Mulți locuitori din zonele rurale aleg să plece în țările vestice în căutarea unor condiții de trai mai bune. Această migrație afectează în mod direct populația satelor din România.

Este important să găsim soluții pentru a revitaliza satele și a oferi oportunități atrăgătoare pentru tineri, astfel încât aceste comunități să nu dispară complet. Programe guvernamentale care să implice copiii în activități extrașcolare și investiții în infrastructura rurală pot contribui la stoparea depopulării.