Românul care a făcut fraudă cu fonduri europene, condamnat la închisoare. Cât stă după gratii, cât a fost paguba
Recent, Tribunalul Vâlcea a pronunțat o sentință definitivă prin care un român a fost condamnat pentru fraude legate de fonduri europene. Acest caz scoate în evidență consecințele legale severe pe care le pot avea astfel de acțiuni și măsurile pe care autoritățile le iau pentru a combate fraudele financiare.
Sentința și condițiile pedepsei
Prin sentința penală nr. 36 din 13 martie 2024, Tribunalul Vâlcea a hotărât condamnarea inculpatului R.T.O. la o pedeapsă de un an și 9 luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Pe lângă aceasta, inculpatului i s-au interzis anumite drepturi pentru o perioadă de 2 ani, inclusiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice și de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat.
Această condamnare a venit ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de folosire și prezentare de documente false, inexacte sau incomplete, cu scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene. Instanța a ținut cont de prevederile legale privind acordul de recunoaștere a vinovăției, care permite reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul închisorii și cu o pătrime în cazul amenzii.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei comunei Pietrari, județul Vâlcea. În plus, instanța a constatat recuperat prejudiciul în cuantum de 12.868,81 lei și a dispus restabilirea situației anterioare prin anularea documentelor false depuse de inculpat.
Detaliile fraudei și impactul financiar
În decembrie 2023, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată a inculpatului R.T.O. pentru săvârșirea infracțiunilor legate de folosirea și prezentarea de documente false pentru obținerea fondurilor europene. Potrivit rechizitoriului, în 2020, inculpatul a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) documente false pentru a obține fonduri nerambursabile în valoare de 12.869 lei destinate sectorului apicol.
În anul următor, inculpatul a încercat din nou să obțină fonduri folosind aceeași metodă, însă cererea sa a fost refuzată. APIA s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând recuperarea sumei fraudate. De asemenea, instanța a obligat inculpatul la plata dobânzilor și penalităților aferente, calculate de la data efectuării fiecărei plăți până la data de 6 februarie 2024.
Consecințele și măsurile de prevenție
Acest caz subliniază importanța măsurilor de prevenire și combatere a fraudelor cu fonduri europene. Condamnarea inculpatului R.T.O. și măsurile dispuse de instanță reflectă angajamentul autorităților de a asigura integritatea utilizării fondurilor europene și de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene.
Autoritățile române continuă să îmbunătățească mecanismele de control și monitorizare pentru a detecta și preveni astfel de infracțiuni. Totodată, colaborarea internațională și schimbul de informații între statele membre ale Uniunii Europene joacă un rol esențial în combaterea fraudei transfrontaliere.
În concluzie, cazul lui R.T.O. servește ca un avertisment pentru cei care încearcă să fraudeze sistemul și subliniază necesitatea respectării legislației și a transparenței în gestionarea fondurilor europene.