Românii plecați pentru o viață mai bună se întorc masiv în țară, dar se răzgândesc și revin la viața de „stranieri”. Cauze și evoluția fenomenului „du-te-vino” în emigrație

În ultimii ani, fenomenul migrației circulatorii a devenit o realitate complexă pentru România. După ce mii de români au plecat în străinătate în căutarea unui trai mai bun, mulți dintre ei s-au întors în țară, doar pentru a se răzgândi și a pleca din nou. Acest „du-te vino” a adus o nouă provocare atât pentru economia românească, cât și pentru comunitățile de români din diaspora.

Reveniri masive în 2022: un an de excepție

Datele recente arată că, în anul 2022, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de români care s-au întors în țară. Potrivit datelor de la EUROSTAT, pentru prima dată într-un deceniu, numărul revenirilor a depășit cu 15.000 pe cel al emigrărilor. După o perioadă de restricții impuse de pandemia COVID-19, românii care au stat mai mulți ani în străinătate au ales să se întoarcă acasă pentru a fi aproape de familii și de comunitățile din care provin.

Însă, această schimbare nu înseamnă neapărat o stabilizare pe termen lung. Deși au revenit în România, mulți dintre acești români au început să se confrunte cu dificultăți economice, corupția endemică și lipsa oportunităților de angajare, ceea ce i-a determinat să își reconsidere decizia și să plece din nou în străinătate. Fenomenul remigrării, în special în cazul celor din mediul rural, este strâns legat de nemulțumirile față de viața în România.

Un alt factor care a contribuit la creșterea numărului de reveniri este faptul că o parte semnificativă din emigranți au ajuns la vârsta pensionării. După ani petrecuți în străinătate, aceștia au considerat că este momentul să revină în țară, unde costurile de trai sunt mai reduse, și să se bucure de casele construite cu banii câștigați din migrație, scriu cei de la Profit.ro.

De ce românii aleg să plece din nou după revenire?

Deși numărul reveniților a fost mai mare decât cel al emigranților în 2022, fenomenul remigrării este îngrijorător. Potrivit sociologului Dumitru Sandu, mulți dintre cei care au revenit în țară aleg să plece din nou din cauza nemulțumirilor față de sistemul instituțional românesc. Corupția, lipsa de meritocrație și birocrația excesivă sunt principalele motive care îi determină pe români să își caute un nou început în străinătate. Datele dintr-un sondaj Eurobarometru realizat în 2022 confirmă că majoritatea celor care decid să plece din nou au experimentat deja viața în străinătate și își doresc să își îmbunătățească condițiile de trai.

Remigrarea este deosebit de frecventă în rândul celor din mediul rural, unde sărăcia și izolarea față de marile orașe fac dificilă reintegrarea în societatea românească. În aceste comunități, dorința de a trăi „ca în afară” este mai puternică decât în alte zone ale țării, iar românii care revin acasă se confruntă cu dificultăți economice majore și cu o lipsă acută de perspective profesionale. Astfel, pentru mulți, plecarea din nou în străinătate devine singura opțiune viabilă, scrie Contributors.ro.

Spre exemplu, în localitățile izolate, cum ar fi cele din Moldova sau din Transilvania, reîntoarcerea acasă adesea nu înseamnă altceva decât un pas temporar, urmat de o nouă plecare. Deși există exemple de succes ale migranților care se întorc și reușesc să își construiască o viață stabilă în România, pentru cei mai mulți, obstacolele din țară sunt insurmontabile.

Remigrarea: o alegere impusă de nemulțumirile față de viața din România

Un alt element care contribuie la fenomenul remigrării este gradul ridicat de nemulțumire față de viața din România. Conform datelor Eurobarometrului, Bulgaria și România sunt în fruntea clasamentului în ceea ce privește nemulțumirea generală față de condițiile de trai. Această nemulțumire este mult mai prezentă în rândul celor care au experimentat viața în străinătate și care nu reușesc să se adapteze din nou la realitățile din România.

Analizele arată că tinerii din mediul rural sunt cei mai predispuși la remigrare. Aceștia se întorc în țară în speranța unui viitor mai bun, dar, confruntându-se cu lipsa oportunităților economice, aleg să plece din nou. De asemenea, multe dintre femeile și bărbații care revin în România și sunt mulțumiți de viața lor sunt cei care au obținut studii superioare în străinătate sau care au avut o experiență de succes în afaceri sau în muncă, însă aceste cazuri sunt minoritare.

Politici publice și impactul asupra migrației

În fața acestei realități, politicile publice trebuie să fie ajustate pentru a răspunde provocărilor migrației circulatorii. Guvernul român trebuie să implementeze măsuri care să sprijine reintegrarea celor care se întorc în țară și să creeze un mediu economic stabil, care să încurajeze dezvoltarea și stabilizarea pe termen lung.

Multe dintre țările din Uniunea Europeană, cum ar fi Germania și Marea Britanie, au reușit să își stabilească un echilibru între migrația circulatorie și integrarea celor care se întorc din străinătate. În aceste țări, cetățenii care se întorc sunt încurajați să contribuie la economia locală și să se reintegreze în comunitățile lor de origine, prin programe guvernamentale bine structurate.

Pe termen lung, România ar putea beneficia de experiențele similare ale altor țări, pentru a evita situația în care reveniții sunt din nou forțați să plece în străinătate. Politicile publice ar trebui să includă măsuri pentru îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, la educație și la servicii medicale, în special în zonele rurale. De asemenea, combaterea corupției și îmbunătățirea infrastructurii ar putea juca un rol major în reducerea fenomenului de remigrare.

Viitorul migrației românești: incertitudini și soluții posibile

Deși anul 2022 a adus o schimbare notabilă în tendințele migrației românești, viitorul acestui fenomen rămâne incert. Pe termen lung, rămâne de văzut dacă creșterea economică a României și îmbunătățirea condițiilor de trai vor fi suficiente pentru a stabiliza fluxurile de migrație și a reduce fenomenul de remigrare.

România a înregistrat în ultimii ani o creștere economică constantă, ajungând în 2023 la doar 22% sub media Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare. Acest progres ar putea juca un rol important în decizia celor plecați de a se întoarce și de a rămâne în țară. Totuși, pentru a menține această tendință, guvernul român trebuie să continue să implementeze reforme structurale și să combată problemele cronice ale țării, precum corupția și birocrația.

În concluzie, migrația circulatorie din România reflectă o realitate complexă, în care românii sunt prinși între dorința de a rămâne acasă și nevoia de a pleca în străinătate pentru a-și îmbunătăți condițiile de viață. Pentru a aborda eficient acest fenomen, este necesar un efort concertat din partea autorităților pentru a crea un mediu favorabil reintegrării și dezvoltării economice durabile. Numai astfel România va putea să transforme acest „du-te vino” într-o mișcare stabilă de revenire și integrare.