Românii nu reușesc să pună „ban pe ban”, muncim pentru a da la stat: Ce procent din salariu se duce pe taxe, impozite, haine și alimente

În contextul economic actual al României, cetățenii se confruntă cu dificultăți în a-și gestiona veniturile astfel încât să acopere costurile crescute ale vieții. Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru trimestrul IV al anului 2023 oferă o perspectivă detaliată asupra veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor, evidențiind o proporție semnificativă a veniturilor ce se duce pe taxe și impozite.

Creșterea veniturilor versus cheltuielile în creștere

Conform INS, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au atins 7.504 lei, însemnând o creștere de 2,8% față de trimestrul anterior. Cu toate acestea, cheltuielile totale medii lunare ale populației s-au ridicat la 6.514 lei pe o gospodărie, reprezentând 86,8% din veniturile totale. Această proporție subliniază o marjă foarte strâmtă între venituri și cheltuieli, punând presiune pe capacitatea gospodăriilor de a economisi.

Ponderea semnificativă a taxelor și impozitelor

Analiza detaliată a cheltuielilor arată că o parte importantă din bugetul gospodăriilor se duce către stat sub formă de taxe, impozite, contribuții și cotizații. În mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru aceste categorii atinge 35,2% din totalul cheltuielilor, un procent considerabil ce subliniază greutatea fiscalității asupra cetățenilor.

Diferențe între mediul urban și rural

Diferențele dintre mediul urban și rural se remarcă și în structura veniturilor și cheltuielilor. În orașe, venitul mediu pe gospodărie depășește cu 1,3 ori nivelul din mediul rural, reflectând diferențele de oportunitate și acces la servicii. Cu toate acestea, presiunea fiscală și ponderea cheltuielilor pentru taxe și impozite sunt mai accentuate în urban, ceea ce indică o povară fiscală disproporționată în raport cu veniturile.

Consecințele pe termen lung

Presiunea fiscală ridicată și marja îngustă între venituri și cheltuieli limitează capacitatea de economisire a românilor și afectează negativ nivelul de trai. Într-un ciclu economic unde creșterea costurilor de viață pare să depășească ritmul de creștere a veniturilor, dificultatea de a „pune ban pe ban” devine o realitate tot mai presantă pentru majoritatea populației.

Aceste date ne invită să reflectăm asupra politicilor fiscale și măsurilor de sprijin necesare pentru a ușura povara financiară asupra gospodăriilor, precum și să reconsiderăm modul în care pot fi stimulați românii să economisească și să investească în viitorul lor financiar. În final, echilibrarea balanței între venituri, cheltuieli și obligațiile fiscale reprezintă o provocare ce necesită soluții strategice, atât din partea statului, cât și a cetățenilor.