România vrea în Schengen, alții vor afară: se întâmplă din 9 decembrie, iar Europa devine tot mai mult o „fortăreață” cu noi controale la granițe

În contextul eforturilor continue ale României de a adera la Spațiul Schengen, schimbările recente în politica internă a unor țări membre afectează din nou stabilitatea și libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene. Începând cu 9 decembrie, Olanda va introduce controale la frontierele sale terestre, o măsură neobișnuită pentru un stat din spațiul Schengen. Această decizie a fost confirmată de un purtător de cuvânt al ministrului migrației din Țările de Jos, Marjolein Faber, și a fost raportată inițial de agenția de presă ANP, scrie Mediafax.

România, în așteptarea acceptării în Schengen

Pentru România, aderarea la Schengen rămâne o prioritate diplomatică și un obiectiv de securitate națională. Cu toate acestea, România se confruntă în continuare cu opoziția unor state membre ale Uniunii Europene, care ridică obstacole pe baza unor preocupări legate de gestionarea migrației și securitate. Olanda a fost una dintre cele două țări care, anul trecut, au blocat aderarea României și Bulgariei la Schengen, argumentând că cele două țări nu sunt încă pregătite pentru a-și asuma responsabilitățile de securitate ale granițelor externe ale UE.

În prezent, doar Austria își menține opoziția fermă împotriva intrării României în Schengen, Olanda schimbându-și parțial poziția. Totuși, impunerea noilor controale la frontierele olandeze începând cu decembrie complică eforturile României și ridică întrebări cu privire la unitatea și viitorul Schengen.

Olanda și schimbarea poziției față de Schengen

Decizia Olandei de a introduce temporar controale la frontierele terestre reflectă o mișcare politică mai largă în Europa. Condusă de liderul de dreapta Geert Wilders și partidul său naționalist PVV, coaliția de guvernare olandeză a promis măsuri mai stricte pentru a controla migrația și a răspunde la preocupările cetățenilor legate de siguranța și integrarea migranților. Această inițiativă a fost inspirată de o măsură similară implementată recent de Germania, care a reintrodus temporar controale la frontierele sale terestre pentru a gestiona mai eficient fluxurile migratorii.

Potrivit autorităților olandeze, aceste controale la frontiere vor fi menținute timp de șase luni și vor fi aplicate tuturor vecinilor Schengen, inclusiv Belgia și Germania. În acest context, se ridică întrebarea dacă această tendință de reintroducere a controalelor la frontiere va fi o măsură temporară sau dacă va marca o schimbare de durată în politica internă a spațiului Schengen.

Europa, între deschidere și restricții

Această evoluție reflectă o diviziune tot mai profundă în Europa privind gestionarea migrației și securitatea frontierelor. În timp ce țări ca România și Bulgaria continuă să aspire la statutul de membri Schengen, tot mai multe state europene adoptă măsuri de protecție care par să sfideze însăși ideea de libertate de mișcare, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Dacă în urmă cu câțiva ani Schengen era văzut ca un simbol al deschiderii și colaborării, acum se conturează tot mai mult ca o „fortăreață” în fața crizei migrației.

Decizia Olandei de a impune controale la granițele sale vine într-un moment de creștere a reticenței în privința extinderii Schengen și ar putea avea efecte de lungă durată asupra relațiilor dintre țările membre. Totodată, aceasta ridică întrebări cu privire la solidaritatea europeană, întrucât România și alte state care îndeplinesc cerințele Schengen continuă să aștepte acceptarea.

Prin aceste măsuri restrictive, Europa începe să trădeze idealurile sale de unitate și deschidere, periclitând însăși baza pe care a fost construit spațiul Schengen. Rămâne de văzut dacă aceste noi controale vor rămâne o soluție temporară sau vor reprezenta începutul unei ere în care Schengen devine din ce în ce mai puțin o realitate și mai mult un simbol al unei Europe divizate.