Prima femeie neurochirurg din lume, o româncă. Cine a fost Sofia Ionescu Ogrezeanu, omenirea îi datorează totul VIDEO
This browser does not support the video element.
Sofia Ionescu-Ogrezeanu, o româncă absolut desăvârșită, născută la 25 aprilie 1920 în Fălticeni, Suceava, a devenit un nume de referință în istoria medicinei modiale, devenind prima femeie neurochirurg din lume.
Parcursul său în domeniul medical și contribuțiile semnificative aduse neurochirurgiei au lăsat o amprentă de durată în istoria medicinei românești, dar și în întreaga lume.
Sofia Ionescu Ogrezeanu, de la începuturile sale
Copilăria și adolescența Sofiei Ionescu-Ogrezeanu au fost ghidate de curiozitate și dorința de cunoaștere. Tatăl ei, Constantin Ogrezeanu, era casier la BNR Fălticeni, iar mama sa, Maria Ogrezeanu, casnică.
Sofia, uneori numită și Gherghina, și-a început educația în orașul natal, absolvind școala primară sub îndrumarea învățătoarei Spiridonescu.
Ulterior, a urmat cursurile primelor șase clase la Liceul de Fete Fălticeni și ultimele două clase la Școala Centrală de Fete „Marica Brâncoveanu” din București, unde și-a obținut bacalaureatul în anul 1939.
Tânăra Sofia a manifestat un interes precoce pentru medicină, iar în toamna aceluiași an, a fost admisă la Facultatea de Medicină Umană din București.
Aici, sub îndrumarea unor profesori de elită, cum ar fi Francisc Rainer și George Emil Palade, și-a dezvoltat pasiunea și abilitățile în domeniul medical.
A primit Medalia „Steaua României” în grad de cavaler
În timpul studiilor universitare, Sofia Ionescu-Ogrezeanu și-a închegat cunoștințele medicale printr-o serie de stagii practice și de voluntariat. Prima sa experiență a fost în oftalmologie, iar apoi a lucrat ca medic de circă rurală în comuna Baia, aproape de Fălticeni.
Totuși, destinul o pregătea pentru o carieră neașteptată. În 1943, a început un stagiu în Serviciul de Neurochirurgie al Spitalului nr. 9 din București, sub îndrumarea Profesorului Dimitrie Bagdasar, cunoscut ca pionier al neurochirurgiei românești.
Momentul care i-a definit drumul în neurochirurgie s-a întâmplat în 1944, în mijlocul unor bombardamente asupra Bucureștiului, când a efectuat o operație grea fără ajutorul unui medic disponibil, salvând viața unui copil rănit. Această experiență extraordinară i-a schimbat cursul vieții și a inspirat-o să urmeze o carieră în neurochirurgie.
După absolvirea facultății, în 1945, Sofia Ionescu-Ogrezeanu și-a dedicat întreaga carieră dezvoltării și perfecționării neurochirurgiei.
În același an, s-a căsătorit cu doctorul Ionel Ionescu, un alt medic în domeniul neurochirurgiei, și împreună au format o echipă puternică și dedicată medicinei.
Prin abilitățile excepționale de care dispunea, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit cunoscută pentru operațiile complexe realizate la nivelul măduvei spinării și creierului.
A publicat numeroase lucrări științifice în reviste medicale de prestigiu și a prezentat comunicate în țară și în străinătate, contribuind la avansarea cunoștințelor în domeniul neurochirurgiei.
Pentru meritele sale excepționale, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a primit numeroase distincții și premii, inclusiv Medalia „Steaua României” în grad de cavaler, cea mai înaltă distincție din România, și Diploma de Onoare a Societății de Istoria Medicinei.