Pisicile care au salvat un muzeu din România: Cum au ajuns felinele să fie eroi

Muzeul Golești din Argeș, un loc cu o istorie remarcabilă și un patrimoniu de peste 68.000 de exponate, a trecut printr-o criză neașteptată. Obiecte de mare valoare, inclusiv tronul regilor României și biroul regelui Carol I, erau amenințate de o invazie de șoareci și șobolani. Rozătoarele, atrase de vastul domeniu al muzeului, reprezentau un pericol major pentru exponatele fragile, cum ar fi textilele și obiectele din lemn. În fața acestei probleme, conducerea muzeului a găsit o soluție inedită: pisicile.

Începând din 2016, muzeul a adus pisici pentru a controla populația de rozătoare. În prezent, aproximativ 45 de pisici își fac veacul în incinta muzeului, iar prezența lor s-a dovedit a fi salvatoare. Nu doar că au eliminat complet rozătoarele, dar au devenit și o atracție pentru vizitatorii muzeului.

O soluție neobișnuită care a devenit un succes

Directorul Muzeului Golești, Iustin Dejanu, a explicat că decizia de a aduce pisici a venit din necesitatea de a proteja exponatele valoroase de la distrugere. Muzeul, amplasat într-o zonă adiacentă câmpurilor, atrăgea în mod constant rozătoare care riscau să deterioreze piesele unice din colecție. În locul metodelor clasice de combatere a dăunătorilor, conducerea a ales să recurgă la o soluție mai naturală: introducerea pisicilor.

”Din punctul de vedere al conservării, decizia de a aduce pisici a fost excelentă. Acum nu mai există vreo rozătoare la muzeu. Pisicile sunt foarte eficiente și ne-au ajutat să evităm daune majore. M-a inspirat, de asemenea, doamna Paulina Popoiu de la Muzeul Satului, care are și ea un număr mare de pisici pentru același scop”, a spus Dejanu.

Pisicile de la Muzeul Golești nu doar că și-au îndeplinit rolul funcțional, dar au devenit și o parte integrantă a experienței vizitatorilor. Mulți dintre cei care iubesc animalele vin special la muzeu pentru a vedea și interacționa cu ele. De asemenea, au existat și cazuri în care vizitatorii au decis să adopte dintre pisicile muzeului, după ce acestea s-au dovedit prietenoase și adaptabile.

Provocările de zi cu zi și ajutorul venit din exterior

Îngrijirea celor 45 de pisici nu este însă o sarcină ușoară. Hrănirea și vaccinarea acestora presupune un efort financiar semnificativ, iar muzeul a fost nevoit să apeleze la ajutor extern. Pisicile consumă zilnic între 4 și 5 kilograme de hrană, ceea ce reprezintă un cost de aproximativ 200-300 de lei pe zi. Iustin Dejanu și colegii săi au contribuit personal la acoperirea acestor costuri, însă au beneficiat și de sprijin din partea organizațiilor și firmelor care produc hrană pentru animale.

Un ajutor important a venit din partea organizației Eduxanima, care a sprijinit muzeul în vaccinarea și deparazitarea pisicilor. Totodată, firmele de hrană pentru animale au oferit produse gratuite, asigurând necesarul de hrană pentru pisici până la finalul acestui an.

În timp ce Muzeul Golești a reușit să rezolve problema rozătoarelor, povestea sa rezonează cu alte exemple celebre din lume. Unul dintre cele mai notabile cazuri este cel al Muzeului Hermitage din Sankt Petersburg, unde pisicile au fost utilizate încă din 1764 pentru a proteja colecțiile de artă de rozătoare. Acest model a demonstrat că uneori soluțiile tradiționale, cum ar fi prezența animalelor, pot fi cele mai eficiente pentru conservarea patrimoniului cultural.

Prin această inițiativă inedită, Muzeul Golești nu doar că a protejat obiectele sale de mare valoare, dar a și oferit un exemplu de cum un plan neobișnuit poate deveni un succes într-un mod neașteptat.