Omenirea in colaps: avertismentul care spune ca suntem aproape de a depăși limitele naturale ale Pământului

Omenirea este „pe marginea prăpastiei” în ceea ce privește depășirea limitelor naturale ale Pământului, iar dacă nu acționăm pentru a opri pierderea biodiversității, consecințele vor fi devastatoare, avertizează experții. Liderii mondiali s-au reunit săptămâna aceasta la Cali, Columbia, pentru Conferința ONU privind biodiversitatea (COP16), unde dezbat măsuri urgente pentru a combate criza globală. Cu toate acestea, oamenii de știință și experții avertizează că miza este foarte mare și că „nu mai avem timp de pierdut”.

Avertismente despre pierderea biodiversității

„Ne aflăm deja într-un punct critic, iar direcția într-o care ne îndreptăm va aduce mai multe daune”, declară Tom Oliver, profesor de ecologie aplicată la Universitatea Reading. „Mi-e teamă că schimbările negative ar putea fi foarte rapide”, adaugă el pentru The Guardian. Oliver subliniază faptul că, încă din 1970, populațiile de animale sălbatice au scăzut, în medie, cu 73%, iar nenumărate alte specii au dispărut în ultimele decenii.

„Este rușinos faptul că specia noastră este responsabilă de extincția a mii de alte specii”, spune Oliver, referindu-se la speciile dispărute precum porumbeii pasageri, papagalii Carolina și broațele gigant din Floreana. Criza biodiversității nu afectează doar alte specii; și oamenii depind de lumea naturală pentru hrană, apă curată și aer respirabil.

Riscuri pentru resursele umane

Profesorul Andrew Terry, director de conservare și politici la Societatea Zoologică din Londra, avertizează că „Ne vom confrunta cu crize alimentare continue în următorii 15-20 de ani și cu riscul real al unor eșecuri simultane ale ‘coșurilor de pâine’ ale lumii”. De asemenea, poluarea apelor dulci, acidificarea oceanelor, incendiile de vegetație și apariția masivă a algelor sunt alte riscuri care pot afecta direct omenirea.

Oliver, care lucrează în colaborare cu guvernul britanic pentru a identifica riscuri cronice la adresa Pământului, a fost implicat într-un raport din 2024 care estimează că degradarea naturii ar putea provoca o scădere cu 12% a PIB-ului Marii Britanii. „Ne aflăm într-o eră a extincției masive, iar există o incertitudine uriașă în ceea ce privește limitele sigure”, adaugă el.

„Deja am asistat la foametea din Madagascar, determinată de mediu, și la migrația masivă”, spune Terry. „Vom vedea conflicte crescânde pentru accesul la resurse din ce în ce mai puține, în special apă și hrană. De asemenea, vor exista creșteri ale problemelor majore de sănătate, în special din cauza temperaturilor urbane care devin intolerabile și a poluării”.

Ecosistemele, aproape de puncte critice

Oamenii de știință avertizează că ecosistemele sunt aproape de punctele critice – acelea în care se vor degrada într-o stare inferioară, reducând și mai mult reziliența lor. „Aceasta va determina ca zonele tropicale bogate în umiditate să devină savane uscate, iar curenții oceanici să se schimbe complet”, avertizează Terry. „Vom vedea schimbări funcționale majore care vor afecta direct umanitatea”.

Tonthoza Uganja, expertă în restaurarea terenurilor din Malawi, subliniază că pierderea biodiversității înseamnă mai mult decât dispariția unor specii, ci și pierderea legăturii noastre cu natura. „Dacă nu acționăm, vom pierde istoria noastră, pentru că natura este parte din istoria noastră”, avertizează ea.

Acțiune urgentă la COP16

Conferința COP16 este o ocazie pentru liderii mondiali să discute măsuri pentru protejarea biodiversității. Până acum, guvernele nu și-au încălcat niciodată toate obiectivele stabilite pentru protejarea naturii, și experții spun că acest lucru trebuie să se schimbe urgent. „Nu avem timp de pierdut”, subliniază Mike Hoffman, directorul pentru recuperarea vieții sălbatice la Societatea Zoologică din Londra. „Nu putem sta doar să documentăm pierderile; trebuie să acționăm”.

Tom Oliver crede că soluțiile pentru pierderea biodiversității se află în schimbarea felului în care vedem economia, educația și relația noastră cu mediul. „Avem nevoie de mai multă umilință în relația noastră cu natura, să nu mai privim ecocidul cu atâta indiferență”, concluzionează el.