Oamenii de știință descoperă o „a treia stare” între viață și moarte: Studiul celulelor care se reorganizează după moarte
O nouă descoperire în biologia modernă sugerează existența unei „a treia stări” între viață și moarte, care ar putea redefini noțiunea de moarte legală. Cercetătorii au observat că anumite celule pot continua să funcționeze după moartea organismului, dezvoltând capacități noi și neașteptate. Această descoperire ar putea avea un impact major asupra înțelegerii noastre despre viață, moarte și medicina regenerativă.
Studiul celulelor care se reorganizează după moarte
Studiul, condus de profesorul Peter Noble de la Universitatea Washington din Seattle și Alex Pozhitkov de la City of Hope National Medical Center, explorează o frontieră neexploatată în biologie: capacitatea celulelor de a se reorganiza și de a dobândi noi funcții după moartea organismului. Conform cercetătorilor, această „a treia stare” intervine atunci când celulele unui organism mort continuă să funcționeze și chiar să se transforme în organisme multicelulare cu roluri complet diferite de cele avute în timpul vieții.
Un exemplu recent este cel al celulelor de piele prelevate de la broaște decedate, care s-au reorganizat spontan în laboratoare, creând mici organisme multicelulare denumite „xenoboți”. Acești xenoboți au demonstrat comportamente noi, folosindu-și cilii (structuri subțiri asemănătoare părului) pentru a se deplasa în mediul lor. Astfel de descoperiri sugerează că celulele pot supraviețui și se pot transforma în noi forme de viață chiar și după moartea organismului.
Implicațiile asupra medicinei regenerative și redefinirea morții
Studiul deschide noi perspective asupra modului în care înțelegem moartea și limitele fiziologice ale vieții. Dacă cercetările continuă să arate că celulele animalelor și, posibil, ale oamenilor pot intra în această „a treia stare” după moarte, s-ar putea ca definiția morții legale să fie reexaminată.
Un alt exemplu al acestei noi stări este observat la celulele pulmonare umane, care s-au auto-organizat în organisme multicelulare miniaturale capabile să se deplaseze, numite „antroboți”. Acești „antroboți” nu doar că navighează prin mediul lor, dar sunt capabili să își repare singuri nervii deteriorați, o funcție pe care nu o aveau în timpul vieții. Aceste fenomene demonstrează că celulele post-mortem pot manifesta schimbări neașteptate și noi abilități care nu sunt prezente în timpul vieții.
Acest tip de cercetare ar putea revoluționa medicina regenerativă, oferind noi perspective asupra modului în care celulele pot fi manipulate după moarte pentru a regenera țesuturi și organe. De asemenea, ar putea aduce răspunsuri la întrebări fundamentale despre limitele fiziologice ale vieții și rolul metabolismului și al semnalizării bioelectrice în activitatea celulară post-mortem.
Conform echipei de cercetători, aceste noi descoperiri ar putea „redefini moartea legală” și ar putea influența domeniul medicinei regenerative, deschizând calea pentru studii suplimentare privind capacitățile celulare post-mortem. În mod surprinzător, celulele care au trecut de limita biologică a vieții ar putea deveni cheia unor tratamente inovatoare în viitor.