Oamenii cu capete mari”: Descoperirea unei noi specii misterioase de strămoși ai omului

O nouă specie de hominizi, denumită Juluren sau „oamenii cu capete mari”, a fost propusă de cercetătorii paleoantropologi Xiujie Wu de la Academia Chineză de Științe și Christopher Bae de la Universitatea din Hawai’i. Această descoperire, publicată în prestigioasa revistă PaleoAnthropology, adaugă o ramură fascinantă arborelui genealogic uman și sugerează existența unei specii care a trăit alături de Homo sapiens în estul Asiei, acum mai bine de 100.000 de ani.

Oameni cu creiere mari și trăsături unice

Cercetătorii au descoperit că Juluren, cunoscut științific ca Homo juluensis, se diferențiază de alți hominizi ai vremii, precum Denisovanii, Neanderthalienii și Homo erectus, prin dimensiunea creierului său. Creierele acestor strămoși dispăruți erau mai mari decât ale oricărui alt hominid cunoscut, inclusiv ale Homo sapiens.

Fosilele, care includ fragmente de maxilare și danturi, prezintă o combinație de trăsături neobișnuite. Deși unele caracteristici dentare sunt similare cu cele ale Neanderthalienilor, alte detalii morfologice sunt complet unice. Această „mozaicizare” a trăsăturilor sugerează o istorie complexă de amestec genetic între diferite grupuri de hominizi din regiunea Asiei de Est, între 300.000 și 50.000 de ani în urmă.

„Aceste fosile reprezintă o nouă formă de hominid cu creier mare”, au concluzionat Wu și Bae.

Un arbore genealogic din ce în ce mai complicat

În ultimele două decenii, descoperirile din domeniul paleoantropologiei au transformat imaginea evoluției umane într-un arbore genealogic extrem de ramificat. De exemplu:

• În 2003, a fost descoperit Homo floresiensis, o specie umană de dimensiuni mici din Indonezia.
• În 2007, Homo luzonensis a fost identificat în Filipine.
• În 2010, analiza ADN-ului a confirmat existența Denisovanilor în Siberia.
• În 2021, Homo longi, o specie arhaică descoperită în China, a fost formal recunoscută.

Juluren adaugă o nouă ramură acestui arbore complex.

„Înregistrarea fosilă din estul Asiei ne forțează să reconsiderăm modelele evoluției umane,” au scris Wu și Bae.

Provocările clasificării

Până de curând, majoritatea fosilelor din estul Asiei care nu aparțineau clar lui Homo erectus sau Homo sapiens erau grupate generic. Studiul lui Wu și Bae propune o abordare mai detaliată, prin organizarea fosilelor în categorii distincte, precum Homo juluensis.

„Atribuirea tuturor acestor fosile unui singur grup face sens doar în contrast cu oamenii moderni, nu ca descriere fidelă a diversității lor,” a explicat antropologul John Hawks.

Această nouă clasificare ridică întrebări importante despre complexitatea interacțiunilor genetice și comportamentale dintre diferitele specii de hominizi.

Concluzie

Descoperirea Julurenilor scoate la lumină un nou capitol al istoriei evoluției umane, demonstrând încă o dată că povestea speciei noastre este mai complicată decât am presupus. Cu fiecare nouă descoperire, înțelegerea noastră despre strămoșii noștri evoluează, oferindu-ne o perspectivă tot mai bogată asupra moștenirii noastre genetice și culturale.