O specie bizară de pești își folosește „picioarele” pentru a localiza prada ascunsă
O nouă descoperire realizată de cercetători din SUA a dezvăluit faptul că un tip neobișnuit de pește, cunoscut sub numele de robini de mare (sea robins), își folosește membrele asemănătoare picioarelor nu doar pentru a se deplasa pe fundul oceanului, ci și pentru a detecta prada ascunsă în nisip. Acești pești au membre formate din înotătoare modificate, care funcționează ca niște picioare pentru a se deplasa și chiar a răsturna scoici în căutarea hranei.
Studiile recente, publicate în revista Current Biology, au arătat că aceste „picioare” sunt acoperite cu protuberanțe similare cu cele de pe limba umană și conțin receptori gustativi. Aceste structuri oferă peștilor abilitatea de a detecta prada prin simțul gustului, pe lângă funcția lor de mobilitate. Această descoperire fascinantă ne arată cum robinii de mare folosesc aceste membre unice pentru a identifica chimicalele eliberate de prada ascunsă în nisipul marin.
Cum își folosește robinul de mare membrele pentru a „gusta” prada
Cercetătorii au studiat două specii de robini de mare, Prionotus carolinus și Prionotus evolans, pentru a înțelege cum aceste creaturi folosesc membrele lor adaptate pentru a localiza prada. Au fost realizate experimente în care peștii au fost plasați în rezervoare cu apă și nisip, sub care se aflau scoici sau capsule cu extract de scoici. Rezultatele au arătat că Prionotus carolinus reușea constant să descopere obiectele asociate cu prada, în timp ce capsulele doar cu apă sărată erau ignorate.
Un alt aspect interesant a fost că nervii din membrele acestor pești reacționau la prezența substanțelor chimice eliberate de pradă, precum aminoacizii, ceea ce confirma că aceste „picioare” erau folosite pentru a detecta chimicalele din mediul înconjurător. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că abilitatea de a localiza prada scădea pe măsură ce aceasta era îngropată mai adânc, ceea ce sugera că peștii se bazau pe aceste membre specializate pentru a identifica chimicalele emanate de pradă.
În schimb, Prionotus evolans nu avea aceeași abilitate. Această specie nu săpa în nisip pentru a găsi prada și nici nu avea aceleași protuberanțe pe membrele sale. Acest lucru sugerează că evoluția acestor „picioare” a avut un rol crucial în dezvoltarea abilităților de căutare a hranei doar la unele specii.
Implicațiile descoperirii pentru evoluție
Descoperirea aduce noi perspective asupra felului în care evoluează corpul animalelor și cum anumite structuri dobândesc noi funcții. Conform cercetătorului Dr. Corey Allard de la Harvard, această adaptare a robinilor de mare arată cum un set de mecanisme utilizate inițial pentru mișcare a fost modificat pentru a include și detectarea chimicală, un aspect esențial pentru supraviețuire.
El a subliniat că acest fenomen de adaptare oferă o oportunitate unică de a studia cum evoluează noi trăsături și cum se adaptează creierul la aceste schimbări. Acestea nu sunt lecții pe care le-am putea învăța ușor din organisme de cercetare mai convenționale, cum ar fi șoarecii, a explicat Allard. Robinul de mare, prin aceste adaptări complexe, ne oferă indicii valoroase despre modul în care natura găsește soluții inovatoare pentru supraviețuire și evoluție.
Această specie de pești ciudată și fascinantă ne amintește de diversitatea extraordinară a formelor de viață și de ingeniozitatea naturii în a rezolva problemele adaptative, deschizând calea pentru noi cercetări asupra evoluției organelor și funcțiilor biologice.