Noul indicator al crizei economice care ne paște în România. La fel ca în 2008, semnalele vin din creditele bancare, de la dobânzi
Semnalele economice din România indică o posibilă criză iminentă, similară cu cea din 2008, iar unul dintre cei mai importanți indicatori este scăderea creditării companiilor. În ciuda unor dobânzi mai mici, creditarea corporate a înregistrat un declin considerabil în lunile de vară din 2024, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la evoluția economiei în următoarea perioadă. Deși România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește ponderea creditelor în PIB, intermedierea financiară continuă să fie redusă, ceea ce complică și mai mult perspectivele de dezvoltare economică.
Scăderea creditării în ciuda dobânzilor reduse
În august 2024, creditarea companiilor a scăzut semnificativ, atât în lei, cât și în euro, în pofida unei reduceri considerabile a dobânzilor. Dobânda medie la creditele corporate în lei a scăzut sub 8%, iar la euro sub 6%, marcând cele mai mici niveluri din acest an. Cu toate acestea, finanțările pentru firme au înregistrat un declin accentuat, atingând un volum de doar 3,6 miliarde de lei în august, cu peste o treime mai puțin decât în lunile precedente.
În iunie și iulie 2024, creditarea corporate în lei a atins valori record, cu volume de peste 5,4 miliarde de lei, cele mai mari din ultimii 17 ani. Însă, această creștere bruscă a fost urmată de o scădere abruptă în august, sugerând o prudență tot mai mare a companiilor în accesarea de credite noi, în special pentru proiecte investiționale de anvergură.
Prudența băncilor și antreprenorilor
Bancherii și analiștii din industrie au recunoscut faptul că 2024 a fost un an modest pentru creditarea corporate. În ciuda eforturilor de a stimula finanțările prin dobânzi mai mici, creșterea creditării a fost limitată la o medie de 6-7%, un ritm care nu reușește să sprijine semnificativ dezvoltarea economică. Un alt aspect semnificativ este că o mare parte din aceste credite „noi” nu sunt destinate proiectelor de investiții, ci reprezintă refinanțări sau rostogoliri ale datoriilor existente.
Acest comportament reflectă o prudență crescândă din partea antreprenorilor, care sunt reticenți în a-și asuma riscuri mari în contextul economic actual. Această prudență este accentuată de incertitudinile legate de evoluția pieței globale și de presiunile inflaționiste.
Un semnal de alarmă pentru economia României
Scăderea creditării corporate nu este doar un indicator al prudenței companiilor, ci și un semnal de avertizare pentru întreaga economie. În mod similar cu perioada de dinaintea crizei din 2008, încetinirea creditării ar putea semnala probleme viitoare în capacitatea firmelor de a-și finanța proiectele și de a susține creșterea economică.
România rămâne pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește ponderea creditelor în PIB, situându-se la doar 24%. Această intermediere financiară scăzută afectează negativ capacitatea economiei de a genera creștere și dezvoltare, lăsând companiile locale vulnerabile în fața unor potențiale șocuri economice.
De asemenea, declinul observat în creditarea în euro, cu un volum de doar 360 de milioane de euro în august, comparativ cu 560 de milioane în iulie și 700 de milioane în iunie, accentuează sentimentul de incertitudine în mediul de afaceri. În aceste condiții, antreprenorii rămân reticenți în a investi și în a se extinde, preferând să se concentreze pe consolidarea poziției lor actuale.
Perspectivele pentru viitor
Evoluțiile din 2024 sugerează că economia României ar putea fi afectată de o criză similară cu cea din 2008, dacă tendințele actuale continuă. Prudența în investiții, declinul creditării și dificultățile în accesarea finanțării pentru proiecte noi sunt doar câteva dintre semnalele de avertizare.
În acest context, guvernul și instituțiile financiare ar trebui să acorde o atenție sporită problemelor legate de intermedierea financiară și să ia măsuri pentru a stimula creditarea și investițiile în sectoarele cheie ale economiei. Numai printr-o colaborare eficientă între sectorul public și cel privat, România poate evita o criză economică majoră în viitorul apropiat.