Mici pești nou descoperiți pot scoate sunete la fel de puternice ca un burghiu pneumatic VIDEO

de: Ozana Mazilu
28 02. 2024

Un nou studiu a descoperit că unul dintre cei mai mici pești din lume, descoperit în urmă cu doar trei ani, folosește un mecanism special de sunete, pentru a le produce la fel de puternice ca un burghiu pneumatic.

Cei mai zgomotoși pești

Peștele translucid – Danionella cerebrum – numit datorită acoperișului său deschis al craniului și creierului mic, se găsește în mod obișnuit în pâraiele mici de-a lungul lanțului muntos Bago Yoma din Myanmar.

Datorită dimensiunilor sale mici, corpului transparent și ușurinței cu care poate fi studiat la nivel celular la microscop, peștele este văzut la scară largă ca un organism model în curs de dezvoltare în cercetarea biomedicală. De la descoperirea speciei în 2021, oamenii de știință au rămas uimiți cum acest pește, care măsoară mai puțin de 12 mm lungime – doar puțin mai mult decât o unghie – ar putea produce sunete care depășesc 140 de decibeli.

Cercetătorii au descoperit acum că posedă un aparat unic de producere a sunetului – inclusiv un cartilaj special, o coastă unică și un mușchi rezistent la oboseală. Aceste caracteristici, spun oamenii de știință, îi permit peștelui să-și accelereze cartilajul la forțe extreme și să genereze pulsuri de sunet rapide și puternice.

Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că D cerebrum are mușchi speciali care se contractă pentru a trage a cincea coastă. Contracția musculară are loc la viteze record, depășind cea mai rapidă astfel de mișcare cunoscută în regnul animal, spun oamenii de știință.

Analizând în continuare mecanismul, oamenii de știință au descoperit că a cincea coastă a peștelui se blochează într-o canelură a structurii cartilajului și creează tensiune prin tragerea cartilajului. Apoi, cartilajul se eliberează, accelerând de 2.000 de ori accelerația exercitată de gravitație, producând un puls sonor scurt și puternic.

Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că adaptările genetice ale peștilor rezistă la oboseală în mușchii săi sonici, permițând speciei să producă o serie lungă de impulsuri sonore.