James Webb surprinde noi planete „rătăcite” care schimbă teoriile despre formarea stelelor și planetelor
Astronomii au rămas uimiți de noile descoperiri făcute de telescopul spațial James Webb, care a capturat imagini spectaculoase ale unor planete rătăcite, situate la 1.000 de ani-lumină de Pământ. Aceste corpuri cerești, șase la număr, nu sunt legate de nicio stea gazdă și par să se fi format independent, fără a face parte vreodată dintr-un sistem solar.
Planete rătăcite: o nouă perspectivă asupra formării stelelor
De obicei, planetele rătăcite sunt considerate a fi fost expulzate din sistemul lor solar inițial din cauza forțelor gravitaționale puternice ale altor obiecte din apropiere. Cu toate acestea, descoperirea acestor șase planete rătăcite observate de James Webb oferă o perspectivă complet nouă asupra modului în care se formează stelele și planetele.
Potrivit dr. Adam Langeveld, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins și autorul principal al studiului publicat în The Astronomical Journal, aceste planete nu au fost niciodată parte dintr-un sistem solar. Ele s-au format independent, dintr-un proces care în mod normal generează stele și pitice brune – obiecte care se află la granița dintre stele și planete, dar care nu reușesc să devină luminoase.
Această descoperire obligă astronomii să-și revizuiască teoriile despre formarea stelelor și planetelor. În loc să crească ca planete în jurul unei stele și să fie ulterior expulzate, aceste lumi rătăcite au început să se formeze ca niște stele, dar nu au reușit să se aprindă și să devină cu adevărat stele.
O nouă frontieră în înțelegerea universului
Telescopul James Webb, folosind instrumentul său de imagistică în infraroșu NIRISS, a efectuat cea mai profundă analiză a nebuloasei tinere NGC1333, un nor de formare a stelelor situat în constelația Perseus. Prin intermediul acestei tehnologii avansate, echipa de cercetare a reușit să pătrundă prin gazele și praful din interiorul nebuloasei și să obțină o imagine detaliată a unor stele tinere, dar și să descopere aceste lumi rătăcite.
Ceea ce face aceste descoperiri și mai interesante este faptul că aceste planete rătăcite sunt giganți gazoși, cu mase de cinci până la zece ori mai mari decât cea a lui Jupiter. Observațiile sugerează că aceste obiecte nu au pornit ca planete, ci au crescut printr-un proces care generează în mod normal stele și pitice brune.
Un aspect fascinant al acestei descoperiri este prezența unui disc de praf în jurul unuia dintre aceste obiecte, cunoscut sub numele de disc circumstelar. Acest disc, compus din gaz și praf, indică faptul că obiectul respectiv s-a format ca o stea. Totuși, faptul că acest obiect are o masă de doar câteva ori mai mare decât cea a lui Jupiter ridică întrebări importante despre modul în care stelele se formează dintr-un nor de gaz și praf contractat.
Implicațiile descoperirii și viitorul cercetărilor
Aceste noi descoperiri complică clasificarea tradițională a stelelor și planetelor, deoarece masele acestor lumi rătăcite se suprapun cu cele ale giganților gazoși și ale piticilor brune, dar procesul lor de formare le distinge. Dr. Ray Jayawardhana, coautor al studiului și astrofizician la Universitatea Johns Hopkins, a subliniat că observațiile lor confirmă faptul că natura produce obiecte cu masă planetară în cel puțin două moduri diferite: fie prin contracția unui nor de gaz și praf, așa cum se formează stelele, fie în discuri de gaz și praf din jurul stelelor tinere, așa cum s-a întâmplat cu Jupiter în propriul nostru sistem solar.
Echipa de cercetare intenționează să continue studiul acestor obiecte neobișnuite și să le compare cu piticile brune mai grele și cu giganții gazoși. O imagine mai completă a procesului de formare a stelelor și planetelor ar putea ajuta la înțelegerea modului în care propriul nostru sistem solar a luat naștere și cum se situează în contextul cosmic mai larg. Această frontieră neexplorată a științei oferă perspective fascinante asupra formării stelelor și planetelor, dar și asupra modului în care înțelegem universul.