Inflația din România îngroapă puterea de cumpărare și ne bagă în datorii, dar există și vești bune. Ce se întâmplă în 2024 cu banii românilor

Inflația în România continuă să fie o provocare majoră pentru economia națională și pentru puterea de cumpărare a cetățenilor.

Cu toate acestea, ultimele date statistice indică o ușoară ameliorare a situației. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,61%, comparativ cu 7,23% în februarie. Această descreștere vine într-un context în care prețurile la mărfurile alimentare au crescut cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile au înregistrat o creștere de 10,20%.

Dinamica prețurilor și prognoza BNR

Inflația moderată la alimente sugerează o stabilizare a prețurilor în acest segment, ceea ce este o veste bună pentru consumatori. Totuși, creșterea prețurilor la mărfurile nealimentare și la servicii continuă să pună presiune pe bugetele gospodăriilor. Indicele armonizat al prețurilor de consum a arătat, de asemenea, o creștere ușoară, situându-se la 6,7% pentru luna martie 2024 față de aceeași lună a anului precedent.

Banca Națională a României (BNR) a oferit o perspectivă mai optimistă, revizuind în scădere prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2024 la 4,7%. Această ajustare a fost motivată de evoluțiile recente favorabile, în special pe segmentul alimentar. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că, deși procesul de dezinflație va încetini în cursul anului viitor, se așteaptă ca inflația să se mențină pe o traiectorie generală de scădere.

Impactul asupra puterii de cumpărare

Deși inflația în scădere este o veste bună, ritmul lent al dezinflației și nivelul încă ridicat al inflației afectează negativ puterea de cumpărare a românilor. Acest lucru necesită măsuri de politică economică bine calibrate pentru a sprijini consumul și investițiile, fără a compromite stabilitatea financiară.

Perspective și măsuri de redresare

„Ce arată prognoza? Că rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere, cu această întrerupere temporară în ianuarie anul curent, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului următor şi o să mai explicăm de ce acest lucru.

Avem, se observă, datele sunt trimestriale şi în consecinţă creşterea inflaţiei de la începutul anului 2024 nu este atât de pronunţată, pentru că se referă şi la februarie şi martie şi deci creşterea din ianuarie va fi diminuată, categoric. Dar apoi traiectoria este categoric în jos, nu diferă foarte mult, pe datele noastre sunt 1 – 2 puncte procentuale faţă de traiectoria anterioară. Ea a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024 şi revenirea în intervalul ţintei, la limita superioară, este prognozată pentru 2025”, a spus Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

În contextul acestor evoluții, este esențial ca politicienii și autoritățile să continue să monitorizeze îndeaproape factorii care influențează inflația și să ajusteze politicile monetare și fiscale în consecință. Scăderea prognozată a inflației pentru anii următori ar putea oferi un teren mai stabil pentru creșterea economică durabilă și ar putea ajuta la restabilirea încrederii consumatorilor și investitorilor în economia românească.

În ciuda provocărilor curente, perspectivele de îmbunătățire a situației inflaționiste oferă un oarecare optimism pentru 2024 și anii următori. Cu o gestionare prudentă și o monitorizare atentă, România poate naviga printr-un peisaj economic dificil, menținându-și traiectoria de creștere și stabilizare