”Iisus cel Bun”, nava naufragiată acum 500 de ani cu o comoară fabuloasă, descoperită de arheologi. Valoarea astronomică a monedelor de aur

Una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice recente a fost realizată într-un loc aparent improbabil: deșertul din sud-vestul Africii. În 2008, rămășițele navei portugheze ”Bom Jesus” (Iisus cel Bun), care dispăruse în 1533, au fost descoperite alături de o comoară impresionantă în valoare de aproximativ 13 milioane de dolari. Nava, care plecase din Lisabona spre India, fusese prinsă într-o furtună devastatoare și dispăruse fără urmă.

Nava a fost descoperită de minerii de diamante din Namibia, care lucrau pentru compania De Beers și care au drenat o lagună artificială în zona respectivă. Dr. Dieter Noli, arheolog-șef al Institutului Sud-African de Cercetare Arheologică Maritimă, a fost chemat imediat de către mineri, care fuseseră instruiți de acesta să fie atenți la semnele unui naufragiu. Dr. Noli le spusese minerilor, încă din 1996, că într-o zi vor găsi o epavă și să-l anunțe imediat.

Comoara descoperită

Minerii au găsit o comoară formată din mii de monede de aur portugheze și spaniole, argint portughez, tunuri de bronz, tone de lingouri de cupru, peste 50 de colți de elefant, instrumente de navigație, ustensile de gătit și arme. Descoperirea cea mai impresionantă a fost făcută în ziua a șasea a săpăturilor, când a fost găsit un cufăr plin cu monede de aur. În total, au fost descoperite peste 2.000 de monede de aur, cinci ancore, trei divizoare de navigație și o parte a unei busole de navă.

Dr. Noli a declarat: „Argumentele academice sunt bune, dar odată ce literalmente îți umpli pălăria cu un amestec de 11,5 kg de monede de aur spaniole și portugheze (au existat și săbii), valoarea sitului nu mai este pusă la îndoială.”

Identificarea și conservarea navei

Nava a fost identificată cu certitudine ca fiind ”Bom Jesus”, conform înregistrărilor care arătau că aceasta fusese încărcată cu cositor, colți de fildeș și 20 de tone de lingouri de cupru, pe lângă aur. Cuprul a jucat un rol crucial în conservarea epavei, deoarece organismele marine nu atacă lemnul sau alte materiale în prezența cuprului, permițând astfel conservarea sitului timp de 500 de ani. Dr. Noli a explicat că „organismele marine nu sunt atrase de cupru, ceea ce a permis ca multe obiecte să se păstreze în condiții excelente.”

Distribuția comorii

Deși descoperirea a fost făcută de minerii companiei De Beers, guvernul Namibiei a primit întreaga comoară, conform procedurilor standard pentru epavele găsite pe plaje. Nava, aparținând regelui Portugaliei, a fost considerată o navă de stat, iar guvernul portughez a renunțat generos la dreptul său asupra comorii, permițând Namibiei să o păstreze. Dr. Noli a confirmat că „guvernul namibian a primit fiecare monedă găsită. Aceasta este procedura normală când o navă este găsită pe o plajă, cu excepția cazului în care este o navă de stat.”

Povestea naufragiului

Rămâne neclar cum exact a naufragiat nava și de ce a ajuns pe o coastă cunoscută pentru furtunile violente și ceața densă. Experții cred că ”Bom Jesus” s-a scufundat atunci când a fost trasă prea aproape de țărm de o furtună extrem de violentă, ceea ce a dus la coliziunea carenei cu o stâncă, răsturnând vasul. Într-un raport din 2011, Ministerul Afacerilor Externe al Portugaliei a explicat că retragerea apelor de-a lungul secolelor a dus la reapariția navei în deșert.

Moștenirea navei ”Iisus cel Bun”

La mai bine de 15 ani de la această descoperire istorică, ”Bom Jesus” rămâne cea mai veche și valoroasă epavă descoperită vreodată în Africa Subsahariană. Povestea sa și comoara fabuloasă găsită continuă să fascineze și să ofere perspective asupra navigației și comerțului maritim din secolul al XVI-lea. Descoperirea a adus o contribuție semnificativă la înțelegerea istoriei navigației portugheze și a comerțului global din acea perioadă.

Epava ”Bom Jesus” și comoara sa reprezintă o mărturie impresionantă a bogăției și ambiției maritime ale Portugaliei în epoca descoperirilor. Această descoperire continuă să inspire cercetători și arheologi, subliniind importanța păstrării și studierii patrimoniului maritim global.