Fantoma de la Operă chiar a existat? Povestea pianistului cu chipul desfigurat care ar fi bântuit Palatul Garnier, după moartea logodnicei sale
Una dintre cele mai fascinante și tragice povești de iubire din toate timpurile este, fără îndoială, cea a Fantomei de la Operă, geniul muzical desfigurat și bântuit de propriii demoni, blestemat să se îndrăgostească de o femeie care nu-i aparține. Puțini sunt cei care știu faptul că romanul celebrului autor Gaston Leroux ar fi fost inspirat dintr-o poveste reală, a unui pianist cu fața desfigurată care ar fi locuit în subsolul operei Garnier, la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Cine ar fi fost, de fapt, Fantoma de la Operă?
Cartea ”Fantoma de la Operă” a fost scrisă de autorul francez Gaston Leroux și publicată pentru prima dată în 1909 ca roman serializat.
Cartea spune povestea lui Erik, un geniu desfigurat care trăiește în catacombele Operei Garnier din Paris, dezvoltând o obsesie față de superba Christine Daaé, o tânără cântăreață pe care o mentorează, din spatele zidurilor camerei sale, fără să-și dezvolte identitatea.
Deși povestea damnată dintre Erik și Christine a cucerit, de-a lungul deceniilor, inimile a milioane de cititori, mulți se întreabă dacă stafia care a bântuit celebra clădire din capitala franceză ar fi existat sau nu cu adevărat.
Cu toate că acest lucru nu a putut fi dovedit, vreodată, cu exactitate, există anumite elemente care sunt reale, precum cele de mai jos:
1. Palatul de Operă Garnier
Opera Garnier este un teatru de operă faimos din Paris, construit între 1861 și 1875. În construcția clădirii au existat numeroase zvonuri și povești legate de labirinturile subterane, lacurile ascunse și alte secrete. Acestea au alimentat imaginația lui Leroux.
2. Subsolul și catacombele clădirii
Opera Garnier are într-adevăr subsoluri și un lac subteran care au jucat un rol în dezvoltarea legendei. Lacul a fost creat ca parte a fundației clădirii pentru a rezolva problemele legate de nivelul ridicat al apei din zona pe care se construia opera.
Acest lac a fost romanticizat de Leroux și transformat într-un element central al cărții sale.
3. Anecdote și legende urbane
În timpul construcției Operei Garnier și ulterior, au circulat diverse legende despre muncitorii dispăruți sau despre sunetele ciudate din subteran. Aceste anecdote au fost folosite de Leroux pentru a construi o atmosferă de mister și groază.
Fantoma de la Opera, cel mai cunoscut musical din toate timpurile
Bărbatul cu chipul desfigurat care a inspirat personajul romanului
Numeroasele legende care au inspirat apariția celei mai celebre fantome din istoria literaturii internaționale sunt învăluite în la fel de mult mister ca și personajul însuși. Una dintre legende spune că, în 1873, un incendiu devastator a distrus vechiul sediu al Operei din Paris, Salle Le Peletier.
Una dintre balerinele teatrului a murit, iar logodnicul ei, un pianist extrem de talentat, a rămas cu fața desfigurată de flăcări. Legenda spune că acesta s-ar fi retras în subteranele de la Palais Garnier, noul sediu al operei, și ar fi trăit acolo până la moarte.
Să fie el, oare, același bărbat cu chipul acoperit care ar fi trăit în lac? Acest lucru este incert, dar este clar cum aceste legende au inspirat apariția Fantomei de la Operă și au creionat contextul din cartea autorului francez Gaston Leroux.
Un alt zvon care l-a inspirat pe Leroux este povestea unei stafii care chiar ar fi bântuit la Palais Garnier. Nu doar că această istorisire l-a inspirat, dar Leroux a devenit obsedat să demonstreze că stafia ar fi, fost, de fapt reală.
Gerard Butler si Emily Rossum au jucat in filmul Fantoma de la Opera din 2004
Fantoma, fratele vicontelui îndrăgostit de Christine Daae?
În prologul romanului Fantoma de la Operă, autorul vorbește despre dispariția misterioasă a unui anume Viconte de Chagny, care a dispărut în Canada timp de 15 ani, fără urmă. Când s-a întors, în sfârșit la Paris, s-a dus imediat la Palais Garnier, unde a cerut un bilet gratuit la operă.
Leroux continuă să afirme că Chagny și fratele său s-ar fi certat pentru a cuceri inima frumoasei Christine Daaé, insinuând că între cei doi s-ar fi petrecut o tragedie.
Întrucât vicontele este, în mod evident, sursa de inspirație pentru prietenul din copilărie și iubitul lui Christine, Raoul de Chagny, în romanul lui Leroux, se pare că acesta credea că fratele este fantoma, care a fost ucis într-un fel de încăierare și care, acum, ar bântui prin colțurile întunecate ale Palais Garnier.
Scriitorul romanului Fantoma de la Operă a susținut că autoritățile ar fi dezgropat un trup neînsuflețit sub Palais Garnier, care ar fi parținea presupusei fantome și care îi dovedea povestea.
Cel mai probabil, cadavrul descoperit ar fi fost al unuia dintre prizonierii guvernului parizian, care erau ținuți ostatici în subsolurile clădirilor, în perioada Revoluției Franceze.
Sierra Bogess si Ramin Karimloo, cuplul de actori cel mai cunoscut in musicalul Fantoma de la Opera
Andrew Lloyd Webber a scris rolul lui Christine Daae din musical special pentru Sarah Brightman
Povestea Fantomei de la Operă a căpătat faimă și notorietate pe plan internațional, odată cu succesul răsunător pe care l-a avut musicalul cu același nume produs de Andrew Lloyd Webber.
Puțini sunt cei care știu faptul că propria lui poveste de iubire l-a inspirat să scrie rolul protagonistei Christine Daae, pentru a i se potrivit mănușă celebrei soprane Sarah Brightman, soția vedetei de la acea vreme.
Sindicatul Actor’s Equity a refuzat la început, spunând că ar trebui să fie distribuită un actriță de origini americane, iar actorii internaționali de pe Broadway ar trebui să fie vedete extrem de cunoscute.
Dar iubirea a învins totul, iar, deși cei doi au divorțat, ani mai târziu, Sarah Brightman a reușit să-și lase amprenta pe rolul lui Christine Daae, în producția londoneză care a devenit extrem de populară, la sfârșitul anilor 80.