După shrinkflation vine greedflation – momentul în care lăcomia producătorilor și vânzătorilor se simte la rafturile din supermarket

Pe hârtie, criza inflaţiei din Europa pare să se atenueze. Ratele scumpirilor au scăzut de la maximele alcătuite din două cifre în 2022, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a anunţat în mai că inflaţia „scade mai rapid decât se anticipase anterior, iar încrederea sectorului privat se întăreşte“.

Realitatea din teren: Prețuri mai mari pentru produse mai mici

Cu toate acestea, pentru publicul european, impactul inflaţiei rămâne extrem de real. În Grecia, mulţi consumatori și-au schimbat obiceiurile de shopping, vizitând mai multe magazine în căutare de chilipiruri. La mijlocul continentului, situaţia este și mai apăsătoare. „Oamenii cumpără mult mai puţin, şi totuşi plătesc mai mult. Mulţi sunt nervoşi şi tensionaţi când trebuie să plătească, unii chiar înjură“, spune Reka, o casieriţă din Budapesta.

Inflaţia anuală la nivelul UE a atins un maxim record de 11,5% în octombrie 2022. Scumpirile dramatice au fost provocate de efectele pandemiei, impactul destabilizator al războiului din Ucraina și politicile defectuoase de la nivel național. În plus, multe prețuri au continuat să urce din cauza tacticilor de „greedflation” (inflația generată de lăcomie) ale companiilor care nu au fost reglementate corespunzător.

Greedflation: Profituri mai mari pe seama consumatorilor

Termenul „greedflation” se referă la tacticile prin care companiile cresc prețurile pentru a obține profituri mai mari, fără a avea justificări economice solide. În ciuda scăderii inflației la nivel general, multe companii și-au crescut prețurile mult peste nivelul necesar pentru a acoperi costurile suplimentare. Această practică a contribuit semnificativ la menținerea costului vieții la un nivel ridicat pentru milioane de europeni.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, inflația a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. Până la începutul anului trecut, Europa s-a adaptat la noua realitate, iar prețurile alimentelor au devenit principala cauză a inflației. Acum, scumpirea serviciilor a ajuns principalul factor de creștere a prețurilor, în timp ce salariile nu au ținut pasul.

Măsuri insuficiente și avertismente repetate

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat încă din iunie anul trecut cu privire la fenomenul greedflation. În zona euro, inflația recentă derivă în mare parte din profiturile și prețurile de import mai mari. Nenumărate guverne au denunțat fenomenul, dar măsuri concrete au fost rare, iar mecanismele de monitorizare rămân inadecvate.

O analiză realizată de Investigate Europe asupra politicilor naționale nu a găsit măsuri clare luate pentru restrângerea fenomenului, cu excepția celor din sectorul energetic. „Nu toți jucătorii politici acceptă că greedflation afectează puternic pe toată lumea”, spune Ester Lynch, secretar general al ETUC.

Perspectivele inflației: Ce urmează?

Deși perspectivele legate de inflație sunt pozitive, o altă furtună ar putea veni. Economistul Jezabel Couppey-Soubeyran sugerează că, deși inflația pare să se stabilizeze, este prematur să se declare victoria împotriva acesteia. „Dacă nu vom lupta împotriva părții structurale, și anume împotriva schimbărilor climatice și pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, vom rămâne expuși la o volatilitate a prețurilor“, avertizează aceasta.

În concluzie, deși inflația oficială scade, consumatorii continuă să simtă impactul prețurilor mari, agravat de fenomenul greedflation. Este esențial ca guvernele și organismele de reglementare să ia măsuri concrete pentru a proteja consumatorii de aceste practici comerciale inechitabile.