Domeniul superb unde este înmormântat Leonardo da Vinci. Locul de veci al geniului renascentist, motiv de pelerinaj pentru mii de turiști
Leonardo da Vinci este, fără îndoială, una dintre cele mai strălucite și fascinante figuri ale Renașterii italiene. Cu o minte sclipitoare și o curiozitate nelimitată, el a excelat în numeroase domenii – de la pictură și sculptură, la inginerie, anatomie și știință. Operele sale au rămas eterne, iar moștenirea sa culturală și științifică continuă să inspire oameni din întreaga lume. Însă viața lui Leonardo nu a fost doar despre inovație și artă, ci și despre căutarea constantă a adevărului și a înțelepciunii. În ciuda tuturor realizărilor sale, sfârșitul vieții lui a fost unul liniștit, dar trist, marcat de boală și exil.
Unul dintre geniile perioadei renascentiste
Leonardo da Vinci s-a născut la 15 aprilie 1452, în micul sat Anchiano, lângă orașul Vinci din Toscana, Italia. Fiul nelegitim al unui notar bogat, Ser Piero da Vinci, și al unei țărance, Caterina, Leonardo nu a avut acces la o educație formală de la o vârstă fragedă.
Totuși, talentul său extraordinar pentru desen și pictură a fost remarcat devreme, iar la vârsta de 14 ani, el a fost trimis la Florența pentru a studia sub îndrumarea marelui maestru Andrea del Verrocchio.
În Florența, Leonardo a învățat bazele desenului, sculpturii și tehnicilor de pictură. De asemenea, a început să-și dezvolte interesul pentru inginerie, mecanică și științele naturii, toate acestea urmând să devină domenii de interes major în viața sa ulterioară.
Operele sale timpurii, inclusiv picturile și desenele, dezvăluie un talent excepțional, care a depășit rapid pe cel al mentorului său.
Capodoperele artistice și contribuțiile științifice
Deși este cel mai cunoscut pentru arta sa, Leonardo da Vinci nu a fost doar un pictor. El a fost un adevărat „om universal”, un termen folosit pentru a descrie persoanele care excelează în multiple domenii ale cunoașterii umane.
Printre cele mai faimoase lucrări ale sale se numără pictura „Mona Lisa”, probabil cea mai cunoscută pictură din lume, și „Cina cea de Taină”, o capodoperă murală care surprinde scena biblică a ultimei cine a lui Iisus Hristos cu apostolii săi.
Mona Lisa, cu zâmbetul ei enigmatic și detaliile subtile ale feței, continuă să uimească privitorii și să inspire dezbateri despre semnificația și tehnicile din spatele operei. Însă Leonardo nu s-a limitat la artă. Cercetările sale științifice și inginerești au fost revoluționare pentru acea perioadă.
A realizat studii anatomice detaliate, disecând cadavre pentru a înțelege mai bine structura corpului uman, iar schițele sale ale unor mașinării futuriste, precum tancuri, elicoptere și mașini de zbor, sunt mărturii ale unei minți înaintea timpului său.
În caietele sale, Leonardo a înregistrat mii de pagini de desene, observații și invenții, acoperind o gamă largă de subiecte: anatomie, botanică, fizică, geologie, arhitectură, hidraulică și chiar filozofie.
Deși multe dintre ideile sale nu au fost realizate în timpul vieții sale, multe dintre conceptele sale au deschis drumul pentru descoperiri ulterioare în știință și tehnologie.
Moartea lui Leonardo da Vinci
După o viață plină de realizări, Leonardo da Vinci și-a petrecut ultimii ani în Franța, la invitația regelui Francisc I, unul dintre cei mai puternici monarhi ai Europei.
În 1516, Leonardo da Vinci s-a mutat la Amboise, unde a trăit la reședința regală Château du Clos Lucé, aflată la doar câțiva pași de Castelul Amboise, unde regele locuia.
Francisc I era un admirator al lui Leonardo și îl considera nu doar un artist și om de știință, ci și un prieten apropiat și confident. În Franța, Leonardo a continuat să lucreze la proiectele sale și să fie consultat de rege în probleme de artă și arhitectură.
Însă, sănătatea sa a început să se deterioreze. Suferind probabil de un atac vascular cerebral, brațul drept al lui Leonardo a devenit paralizat, ceea ce i-a afectat capacitatea de a picta.
Cu toate acestea, el a continuat să deseneze și să facă schițe, folosindu-se de mâna stângă. În ciuda afecțiunilor, Leonardo a rămas activ intelectual până în ultimele zile ale vieții sale.
Leonardo da Vinci a murit la 2 mai 1519, la vârsta de 67 de ani, la Clos Lucé. Se spune că regele Francisc I ar fi fost prezent la moartea sa și că l-ar fi ținut pe Leonardo în brațe când acesta și-a dat ultima suflare, deși această relatare romantică este pusă sub semnul întrebării de unii istorici.
În testamentul său, Leonardo și-a lăsat bunurile personale elevului și prietenului său, Francesco Melzi, iar ultima sa dorință a fost să fie înmormântat într-o ceremonie discretă, conform tradițiilor catolice.
Locul de odihnă al celebrului artist
După moartea sa, Leonardo da Vinci a fost înmormântat inițial în Biserica Saint-Florentin din cadrul Castelului Amboise. Biserica, de dimensiuni modeste, a fost locul ales pentru înmormântarea acestui mare geniu, însă lucrurile au luat o întorsătură nefericită pentru mormântul lui Leonardo în secolele care au urmat.
În timpul Revoluției Franceze, în secolul al XVIII-lea, biserica Saint-Florentin a fost grav avariată, iar mai târziu, în secolul al XIX-lea, a fost demolată complet. Rămășițele îngropate în biserică, inclusiv cele ale lui Leonardo, au fost mutate sau risipite.
Cu toate acestea, în 1863, arheologul francez Arsène Houssaye a efectuat săpături la ruinele bisericii și a descoperit un mormânt despre care s-a crezut că ar conține rămășițele lui Leonardo da Vinci. Oasele descoperite au fost reînhumate cu onoare în Capela Saint-Hubert, situată în incinta Castelului Amboise.
Astăzi, Capela Saint-Hubert este considerată locul de odihnă al lui Leonardo da Vinci. O placă de marmură marchează locul, și deși identitatea exactă a rămășițelor nu poate fi confirmată cu certitudine, capela a devenit un loc de pelerinaj pentru admiratorii din întreaga lume care doresc să-și aducă omagiul marelui artist și inventator.
Moștenirea unui geniu
La patru secole după moartea sa, moștenirea lui Leonardo da Vinci rămâne la fel de impresionantă și relevantă ca în timpul vieții sale.
Operele sale artistice, precum „Mona Lisa” și „Cina cea de Taină”, sunt considerate unele dintre cele mai mari realizări ale artei occidentale, iar studiile sale științifice continuă să fie cercetate și admirate de specialiști și pasionați.
Caietele sale, care conțin mii de desene și observații, au dezvăluit dimensiunea sa multidisciplinară și interesul său profund pentru înțelegerea lumii naturale.
Deși multe dintre ideile sale au rămas nerealizate, Leonardo a deschis calea pentru evoluțiile ulterioare din domeniul științei, tehnologiei și artei.
Prin urmare, moștenirea lui Leonardo da Vinci este una vastă și diversă, reflectând curiozitatea și creativitatea fără limite ale acestui om remarcabil. Deși și-a găsit sfârșitul departe de Italia natală, în liniștea Franței, influența lui asupra civilizației umane nu s-a stins niciodată.