De ce nu pot roboții să alerge foarte repede în 2024. Explicația din spatele unui fenomen aparent bizar
În ultimii ani, omenirea a făcut progrese semnificative în domeniul robotică și al inteligenței artificiale, însă încă nu a reușit să construiască roboții care să alerge foarte repede. De ce se întâmplă asta?
De ce nu pot întrece roboții cele mai rapide animale din lume, în 2024?
Prin revizuirea și referirea la peste o sută de studii anterioare și punând roboții în competiție cu animalele în categorii precum putere, structură, acționare, percepție și control, concluzia a fost destul de surprinzătoare.
Nu este neapărat vorba despre faptul că roboții noștri cel mai avansați sunt mult în urma într-o anumită categorie. Problema este că încă nu s-a descoperit cum să se combine toate aceste elemente diferite la fel de bine ca și milioanele de ani de evoluție.
„La nivel de sistem, roboții nu sunt la fel de buni”, spune inginerul mecanic Kaushik Jayaram de la Universitatea din Colorado Boulder.
„Ne confruntăm cu compromisuri de design. Dacă încercăm să optimizăm pentru ceva, cum ar fi viteza înainte, s-ar putea să pierdem din altceva, cum ar fi capacitatea de a vira”
Aceste compromisuri pot, de asemenea, să se combine într-un beneficiu, atunci când două procese interacționează în moduri neașteptate care ajută sistemul.
Cu toate acestea, acest tip de interacțiune este mai probabil să apară în sisteme mai complexe, dar sunt greu (dacă nu imposibil) de prezis.
Cercetătorii subliniază, de asemenea, faptul că chiar și cele mai mici insecte îi depășesc pe cei mai mulți roboți în ceea ce privește perceperea lumii din jurul lor și adaptarea acțiunilor lor la aceasta; o flexibilitate și agilitate care sunt cruciale dacă vrei să te miști într-un mod rapid și sigur.
Una dintre motivațiile principale din spatele noilor cercetări este aceea că acestea vor inspira inginerii să creeze roboți mai flexibili și mai agili, și mai capabili să-și adapteze modul de mișcare în funcție de scenariu.
Speranțele oamenilor de știință
Speranța echipei de cercetare este că s-ar putea concentra pe încercarea de a deveni mai buni în construirea „subunităților funcționale” în care diferite elemente sunt combinate la fel cum sunt în celulele animale, elemente precum puterea, percepția și mișcarea.
Această tactică ar oferi mai multe oportunități pentru explorarea compromisurilor negative și a proprietăților emergente potențiale. Până când vom realiza o înțelegere mai bună a acestor factori, gheparzii și gândacii vor avea în continuare avantajul.
„Ca inginer, este destul de supărător”, spune Jayaram. „În peste 200 de ani de inginerie intensivă, am reușit să trimitem nave spațiale pe Lună și pe Marte și multe altele”.