Cum se fraudează achizițiile publice din România, varianta simplă. Rolul bugetarilor, al funcționarilor publici, în ”procedura simplificată”

Achizițiile publice în România sunt reglementate de o serie de acte normative complexe, însă „procedura simplificată” oferă breșe care pot fi exploatate de funcționari și agenți economici în vederea obținerii unor câștiguri nejustificate. Sistemul, în teorie, ar trebui să asigure transparența și eficiența utilizării fondurilor publice, dar în practică, o serie de mecanisme de fraudare sunt folosite frecvent, de multe ori sub acoperirea legalității procedurale.

Ce este procedura simplificată și cum este ea exploatată?

Procedura simplificată se aplică pentru achiziții publice de valori mai mici decât anumite praguri stabilite de legislație. Aceasta permite atribuirea mai rapidă a contractelor, prin eliminarea unor etape complexe care ar fi obligatorii în cazul achizițiilor de mare valoare. Începând cu 2024, noile praguri pentru achizițiile publice au fost crescute, ceea ce face procedura simplificată și mai atractivă pentru cei care doresc să o utilizeze abuziv.

Deși procedura simplificată are ca scop accelerarea procesului de achiziție, ea a devenit un instrument preferat pentru fraudare. Un funcționar public, de exemplu, poate împărți artificial achizițiile mai mari în contracte mai mici pentru a le încadra sub pragurile valorice necesare, ceea ce permite folosirea acestei proceduri rapide și mult mai puțin riguroase.

Un alt mod de fraudare este manipularea documentației de atribuire. Astfel, criteriile de selecție pot fi stabilite în mod discreționar sau vag, favorizând o anumită companie care este în legătură cu funcționarul responsabil.

Rolul funcționarilor publici în sistemul de fraudare

Funcționarii publici joacă un rol esențial în corupția legată de achizițiile publice. Aceștia pot controla fiecare etapă a procesului de achiziție, de la inițierea unei licitații până la atribuirea și monitorizarea contractului. Persoanele care ocupă funcții publice de conducere (precum primarii, președinții consiliilor județene sau directori în instituțiile publice) pot influența în mod decisiv atribuirea contractelor.

Acestea sunt câteva dintre metodele prin care funcționarii publici manipulează procedurile de achiziție publică:

1. Fragmentarea achizițiilor: Împărțirea unui contract mare în mai multe contracte mici, pentru a evita licitațiile publice și pentru a putea folosi procedura simplificată.
2. Stabilirea unor cerințe tehnice neclare: Documentația de atribuire este formulată vag, permițând selectarea unui câștigător anume, eliminând în mod indirect concurența.
3. Organizarea de licitații false: De multe ori, licitațiile sunt doar de formă, iar contractele sunt atribuite unui prestator favorit. Alți participanți pot fi companii fictive sau înțelese cu autoritatea contractantă.
4. Negocierea discreționară: Funcționarii pot stabili întâlniri „informale” cu anumiți ofertanți, asigurându-se că aceștia câștigă contractele, în schimbul unor favoruri sau mită.

Etape de fraudare în achizițiile publice

Fraudarea unei achiziții publice poate avea loc în orice etapă a procesului. În etapa de planificare, pot apărea achiziții fictive sau nejustificate, iar în etapa de atribuire, favoritismele și neregulile sunt frecvent întâlnite. Printre metodele de fraudare se numără și:

• Elaborarea incompletă a cererii de ofertă: Funcționarii nu specifică clar cerințele tehnice sau lasă „portițe” care să permită favorizarea unui anumit ofertant.
• Divulgarea informațiilor confidențiale: În cadrul licitațiilor, informațiile sunt oferite preferențial unor ofertanți din cercul de influență al funcționarilor.
• Adjudecarea discreționară a contractului: Comisia de evaluare poate să ignore ofertele mai avantajoase, desemnând câștigătorul pe baza unor criterii subiective.

Consecințele pentru bugetul de stat și pentru economie

Fraudarea achizițiilor publice are consecințe grave asupra economiei și bugetului de stat. Resursele financiare publice sunt folosite ineficient, prețurile pentru produse și servicii sunt umflate artificial, iar proiectele publice nu sunt executate la standardele promise. În plus, aceste practici subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și promovează corupția la toate nivelurile administrației.

Mecanismele folosite în cadrul achizițiilor publice simplificate, de la manipularea documentației până la atribuirea discreționară a contractelor, demonstrează cât de fragil este sistemul de achiziții publice. Deși legislația prevede sancțiuni clare pentru abuz în serviciu și corupție, implementarea acestor sancțiuni rămâne adesea ineficientă, iar cazurile de fraudă sunt greu de dovedit.

Fraudarea achizițiilor publice prin procedura simplificată este un fenomen comun în România, în care bugetarii și funcționarii publici joacă un rol cheie. Prin exploatarea lacunelor legislative și a procedurilor simplificate, aceștia reușesc să favorizeze anumite firme și să deturneze fonduri publice. Efectele acestor practici se resimt nu doar în bugetul de stat, ci și în calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor, conform Legal Badger.