Cum s-a prăbușit România în doar 20 de ani. Cât ne costă lipsa educației și a culturii din țara noastră pe cale de dispariție

România s-a transformat semnificativ în ultimele două decenii, având parte de reușite majore, precum aderarea la NATO și Uniunea Europeană, care au consolidat securitatea și au dus la creșterea nivelului de trai. Cu toate acestea, în mod independent de aceste realizări strategice, societatea românească a suferit un declin în sfera educației și culturii, factori cruciali pentru dezvoltarea unei națiuni sănătoase.

Declinul cultural: cum s-a schimbat România în ultimele două decenii

Economistul Radu Georgescu descrie cu tristețe evoluția culturală a României în ultimele două decenii. Deși în anii 2000 românii erau expuși la concerte de anvergură și la emisiuni culturale care promovau valorile autentice, astăzi, multe dintre aceste repere au fost înlocuite de emisiuni superficiale, manele și săli de jocuri de noroc la parterul blocurilor.

„Acum 20 de ani toată lumea se uita la Seinfeld, iar la Pro TV rulau concerte live cu U2 și Rolling Stones. Acum, Insula Iubirii și manelele sunt omniprezente, iar în locul librăriilor și magazinelor de calculatoare avem săli de pariuri și păcănele”, explică Georgescu, subliniind degradarea pe care o observă în peisajul cultural și educațional.

Declinul educațional și cultural al României nu se reflectă doar în preferințele de divertisment, ci și în scăderea interesului față de educația de calitate. Cu toate că țara noastră face parte din Uniunea Europeană și a beneficiat de fonduri pentru dezvoltare, domeniul educațional a rămas mult în urmă.

Impactul lipsei de educație: un viitor incert

Lipsa unui sistem educațional solid și declinul cultural au consecințe majore asupra viitorului țării. România se confruntă cu rate scăzute de alfabetizare funcțională și cu un nivel redus de implicare în activități culturale sau educaționale. Aceste probleme nu doar că afectează direct indivizii, ci creează o societate vulnerabilă, mai ușor de manipulat și mai puțin capabilă să se dezvolte economic și social.

Statisticile arată că o mare parte din populația României este educată la un nivel insuficient pentru a se integra pe piața muncii globale. Într-o lume în care tehnologia și inovarea sunt priorități, lipsa de educație devine o barieră pentru progresul economic al țării.

Există speranță pentru viitor?

Deși tabloul general pare sumbru, Radu Georgescu evidențiază și semne de speranță. „Cei care încă se mai uită la Seinfeld, merg la concerte adevărate și citesc cărți au responsabilitatea de a promova adevăratele valori culturale și educaționale”, afirmă el.

Proiectele precum cele din domeniul educației, menționate de economist, arată că există inițiative pozitive în direcția revitalizării acestor domenii esențiale. Totuși, pentru ca România să se ridice din nou din acest declin, este nevoie de implicarea activă a societății, a guvernanților și a instituțiilor de învățământ, pentru a crea un mediu în care educația și cultura să fie valorizate și protejate.

În concluzie, România mai are un drum lung de parcurs pentru a depăși declinul cultural și educațional din ultimele două decenii, însă schimbarea poate veni prin conștientizarea problemelor și investiția în aceste sectoare vitale pentru viitorul țării, conform Adevărul.ro.