Cronicarii egipteni sufereau de afecțiuni profesionale, arată un studiu

De la dureri de spate la tensiunea oculară, munca de birou poate avea un impact semnificativ asupra corpului. Se pare însă că aceste pericole nu sunt o noutate: cercetătorii au descoperit că scribii egipteni experimentau deteriorări ale șoldurilor, maxilarelor și degetelor mari din cauza eforturilor lor.

Descoperiri remarcabile în necropola de la Abusir

Experții care au studiat rămășițele cronicarilor îngropați în necropola de la Abusir, Egipt, între 2700 și 2180 î.Hr., au constatat că, comparativ cu bărbații care desfășurau alte activități, administratorii prezentau semne de modificări degenerative ale articulațiilor. Petra Brukner Havelková, autorul principal al studiului de la Muzeul Național din Praga, a declarat, conform The Guardian: „Studiul nostru ar trebui să ofere un răspuns la întrebarea privind factorii de risc ocupațional asociați cu ‘profesia’ de scrib în Egiptul antic.” Ea a adăugat că cercetarea ar putea ajuta și la identificarea scribilor printre scheletele indivizilor ale căror titluri sau profesii nu erau cunoscute.

Analiza scheletelor și impactul muncii de scrib

În jurnalul Scientific Reports, echipa a explicat cum au analizat rămășițele a 69 de bărbați adulți din Abusir, datând din mileniul al treilea î.Hr., dintre care 30 erau cunoscuți ca fiind scribi. Cu doar 1% din populație capabilă să citească și să scrie, acești bărbați aveau un statut social ridicat și desfășurau activități administrative cruciale. Veronika Dulíková, co-autor al studiului de la Universitatea Charles din Praga, a menționat că scribii începeau să lucreze încă din adolescență, având o carieră profesională care putea dura decenii.

Totuși, se pare că această meserie avea un cost. Echipa a găsit diferențe mici în prevalența anumitor trăsături scheletice între scribi și non-scribi, sugerând că cele două grupuri erau foarte asemănătoare, dar scribii prezentau aproape întotdeauna o incidență mai mare a anumitor schimbări.

Afecțiuni specifice meseriei de scrib

Acestea includeau osteoartrita în articulațiile dintre maxilarul inferior și craniu, clavicula dreaptă, umărul drept, degetul mare drept, genunchiul drept și coloana vertebrală – în special în zona gâtului. Echipa a găsit, de asemenea, semne clare de stres fizic pe humerus și osul șoldului stâng, precum și depresii în rotule și modificări în glezna dreaptă.

Deși cercetătorii au observat că unele dintre schimbări ar putea fi influențate de faptul că unii dintre scribi erau mai în vârstă la momentul decesului, au afirmat că rezultatele sunt consistente cu posturile cu picioarele încrucișate sau ghemuite pe un picior pe care scribii le adoptau, așa cum sunt înfățișați în arta antică, cu brațele nesprijinite și capul înainte – o poziție care pune presiune pe coloană.

Modificările din jurul maxilarului ar putea fi legate de aceste posturi sau de obiceiul cronicarilor de a mesteca uneltele lor de papură pentru a face un capăt asemănător unei pensule. Schimbările în degetul mare ar putea fi asociate cu prinderea uneltelor de scris.

Brukner Havelková a menționat că este foarte probabil ca scribii să fi suferit de dureri de cap cel puțin ocazional, având dovezi că aceștia experimentau și dislocări ale maxilarului. „Nu m-ar surprinde dacă ar fi suferit și de sindromul de tunel carpian la mână, dar din păcate nu putem identifica asta pe oase,” a spus ea.

Perspective asupra studiului

Prof. Sonia Zakrzewski, expert în bioarheologie de la Universitatea din Southampton, care nu a fost implicată în cercetare, a salutat studiul. „Este o ipoteză foarte interesantă, deoarece știm că activitățile repetate duc la schimbări scheletice și aceste activități sunt foarte plauzibile,” a spus ea, conform CNN.

Cu toate acestea, Prof. Alice Roberts de la Universitatea din Birmingham a subliniat că, fără comparații cu oamenii moderni, este dificil de argumentat că schimbările identificate sunt cu adevărat legate de activitățile și posturile asociate meseriei de scrib. „A fost notoriu de dificil să legăm schimbările artritice în scheletele antice de orice profesii sau activități cu un grad de acuratețe,” a spus ea.

Studiul oferă o privire fascinantă asupra vieții cronicarilor egipteni și asupra efectelor muncii lor asupra sănătății, deschizând noi direcții pentru cercetările viitoare în domeniul arheologiei ocupaționale.