Criza alimentară din Europa, motiv de îngrijorare și avertismente. De ce ne aflăm într-o situație complicată
Europa se confruntă cu o situație tot mai fragilă în ceea ce privește securitatea alimentară, iar avertismentele nu întârzie să apară. Europarlamentarul Daniel Buda atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemului agricol european, subliniind că impactul schimbărilor climatice, al costurilor ridicate de producție și al tensiunilor geopolitice riscă să ducă la o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor.
Provocările agriculturii europene
Agricultura europeană trece printr-o perioadă de încercări majore. Pe de o parte, războiul din Ucraina și tensiunile economice cauzate de acesta au perturbat lanțurile de aprovizionare, iar pe de altă parte, Europa se confruntă cu fenomene climatice extreme. Zone întinse sunt afectate fie de secetă, fie de inundații, ceea ce face ca producția agricolă să fie din ce în ce mai dificilă.
Daniel Buda avertizează că sectorul agricol european este vulnerabil, în parte și pentru că este un importator net de produse esențiale. Această dependență de importuri creează riscuri suplimentare în contextul în care crizele externe pot afecta accesul la anumite alimente. În plus, fermierii se confruntă cu costuri ridicate pentru energie și îngrășăminte, factori care contribuie la o creștere inevitabilă a prețurilor alimentelor.
„Este extrem de important să păstrăm durabilitatea fermierilor, pentru ca ei să poată continua să producă alimente. Fără sprijin financiar adecvat, fermierii nu vor putea face față provocărilor actuale”, a declarat Buda, subliniind necesitatea unor măsuri urgente la nivel european pentru a proteja sectorul agricol.
Ce soluții sunt posibile?
Una dintre soluțiile propuse de Daniel Buda pentru a preveni o criză alimentară majoră în Europa este recalibrarea politicii agricole comune post-2027. Această politică ar trebui să fie mai flexibilă și să ofere sprijin fermierilor, în special celor mici și mijlocii, care se confruntă cu cele mai mari dificultăți. De asemenea, accesul la plățile directe și reducerea birocrației sunt esențiale pentru a asigura viabilitatea fermierilor.
Pe lângă sprijinul financiar, Buda subliniază importanța prevenirii importurilor de alimente din afara Uniunii Europene care conțin substanțe chimice interzise pe teritoriul UE. Acest tip de importuri nu doar că subminează sănătatea consumatorilor, dar creează și un dezavantaj competitiv pentru fermierii europeni care respectă regulile stricte de siguranță alimentară.
„Trebuie să ne asigurăm că fermierii europeni sunt sprijiniți și că nu se importă alimente cu substanțe interzise. Aceasta ar fi o măsură crucială pentru protejarea pieței noastre interne și a sănătății publice”, a mai adăugat Buda.
O criză alimentară iminentă?
În cadrul unei dezbateri în Parlamentul European, Buda a evidențiat faptul că Uniunea Europeană se află foarte aproape de o criză alimentară. Diferența de doar 7 milioane de tone între necesarul de alimente și producția actuală arată cât de fragilă este situația. Fenomenele climatice extreme, cum ar fi seceta sau inundațiile, ar putea diminua rapid aceste rezerve, creând o criză severă.
Fermierii europeni nu sunt suficient echipați pentru a face față acestor provocări, iar investițiile în agricultură sunt esențiale pentru a preveni o astfel de criză. Mai mult, prevenirea risipei alimentare devine o prioritate, în condițiile în care 21% din populația UE nu își permite să mănânce o masă caldă o dată la trei zile.
În concluzie, criza alimentară din Europa este un subiect de maximă urgență. Fermierii au nevoie de sprijin financiar adecvat, iar politicile agricole trebuie să fie recalibrate pentru a asigura durabilitatea producției alimentare. Fără acțiuni concrete, creșterea prețurilor la alimente și lipsa acestora ar putea deveni o realitate pentru milioane de europeni.