Creșterea salariului minim, o lovitură rușinoasă pentru economia românească. Cum am ajuns la coada Europei
România a înregistrat cea mai mare creștere a costurilor salariale orare din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2024, cu o majorare de 16,4% față de aceeași perioadă din 2023. Deși la prima vedere aceasta ar putea părea o veste bună pentru angajați, în realitate, creșterea salariului minim pe economie reflectă o serie de probleme structurale și riscuri pentru economia românească, amplificând decalajele față de restul Europei.
Impactul majorării salariului minim asupra costurilor salariale
Decizia autorităților române de a crește salariul minim pe economie în mod repetat în ultimii ani a fost principalul motor al acestei creșteri semnificative a costurilor cu forța de muncă. În 2023, salariul minim a fost majorat de două ori, iar în 2024 a urmat o nouă creștere. Această politică salarială, deși bine intenționată, vine cu consecințe importante pentru economia românească.
Costurile salariale crescute pun presiune pe angajatori, în special pe cei din sectoarele cu marje de profit reduse, forțându-i să găsească soluții rapide pentru a compensa aceste cheltuieli suplimentare. În multe cazuri, aceasta se traduce prin creșterea prețurilor produselor și serviciilor, alimentând astfel inflația, care deja a afectat puterea de cumpărare a populației.
Discrepanțele față de restul Europei
În contrast cu România, creșterea medie a costurilor salariale în Uniunea Europeană a fost de doar 5,4% în aceeași perioadă, reflectând un ritm de creștere mult mai moderat în alte economii europene. Țările din Europa Centrală și de Vest, precum Austria, Germania și Olanda, au înregistrat creșteri moderate, între 5% și 10%, în timp ce țările nordice și vestice, precum Suedia, Franța și Italia, au avut creșteri sub 4%.
Această diferență semnificativă între România și restul Europei subliniază vulnerabilitățile economiei românești. În timp ce alte țări au reușit să mențină un echilibru între creșterea salariilor și stabilitatea economică, România se confruntă cu riscul de a rămâne în urma restului Europei, în ciuda creșterilor salariale aparent impresionante.
Un semnal de alarmă pentru economia românească
Creșterea salariului minim și, implicit, a costurilor salariale, arată o față ascunsă a economiei românești: o piață a muncii care nu reușește să se alinieze în mod eficient la standardele europene, în ciuda progreselor înregistrate. Această situație subliniază nevoia urgentă de reforme structurale care să sprijine dezvoltarea pe termen lung, fără a pune presiune inutilă pe angajatori și fără a amplifica inflația.
În plus, creșterea accelerată a costurilor salariale poate descuraja investițiile străine, care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a României. Investitorii ar putea percepe aceste majorări ca pe un semnal de instabilitate economică, preferând să își îndrepte atenția către piețe mai stabile și previzibile.
Concluzie: de ce creșterea salariului minim nu este o soluție suficientă
Deși creșterea salariului minim poate aduce beneficii pe termen scurt pentru angajați, pe termen lung, fără reforme economice și structurale adecvate, aceasta riscă să fie o lovitură pentru competitivitatea și stabilitatea economică a României. Țara noastră se află acum la coada Europei în ceea ce privește stabilitatea costurilor salariale, iar fără măsuri adecvate, decalajul față de restul Uniunii Europene s-ar putea adânci și mai mult.
Pentru a evita acest scenariu, România trebuie să se concentreze pe dezvoltarea unui mediu economic sustenabil, care să sprijine atât angajatorii, cât și angajații, fără a crea dezechilibre periculoase în economie.