Creierul uman a crescut constant de-a lungul milioanelor de ani: Ce au descoperit oamenii de știință
Un studiu recent dezvăluie că evoluția creierului uman nu a fost marcată de salturi bruște între specii, ci de o creștere graduală și continuă de-a lungul a milioane de ani. Această descoperire contrazice teoriile anterioare care sugerau schimbări rapide și semnificative în mărimea creierului odată cu apariția noilor specii din ramura umană. Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, oferă o perspectivă completă asupra modului în care capacitățile intelectuale ale omului au evoluat până la stadiul actual.
Evoluția constantă, nu salturile bruște
Cercetătorii de la Universitatea din Reading, în colaborare cu Universitatea Oxford, au creat cea mai mare bază de date de fosile craniene ale omului și strămoșilor săi. Analiza acestora a dezvăluit că mărimea creierului a crescut treptat, mai degrabă decât să fie marcată de salturi dramatice între specii. Această evoluție constantă poate fi comparată cu actualizările software-ului, în care fiecare generație aduce îmbunătățiri mici, dar consistente.
Profesorul Chris Venditti, unul dintre autorii principali, a explicat: „Acest studiu schimbă complet înțelegerea noastră despre modul în care creierul uman a evoluat. Spre deosebire de teoria conform căreia creierul uman a trecut prin schimbări majore între specii, datele noastre arată o creștere incrementală a mărimii și complexității acestuia”.
O altă concluzie notabilă a studiului este că creierul neanderthalienilor a continuat să crească pe parcursul existenței lor, contrar ipotezelor care îi considerau incapabili de adaptare. De fapt, Homo neanderthalensis a înregistrat cea mai rapidă creștere a mărimii creierului dintre toate speciile studiate, inclusiv Homo sapiens.
Ce înseamnă aceste descoperiri pentru înțelegerea inteligenței umane?
Creierul uman reprezintă punctul central al diferențierii noastre față de alte specii. Evoluția sa treptată sugerează că îmbunătățirile nu necesită evenimente dramatice, ci mai degrabă procese lente și constante. Doctorul Thomas Puschel, un alt autor al studiului, subliniază: „Marile schimbări evolutive nu necesită întotdeauna evenimente dramatice. Ele pot apărea prin îmbunătățiri mici și graduale, la fel cum învățăm și ne adaptăm astăzi”.
Un aspect interesant al studiului este impactul dimensiunii corporale asupra creierului. În cadrul speciilor umane, dimensiunea corpului nu este un predictor semnificativ pentru dimensiunea creierului, deși, la nivelul întregului arbore genealogic, speciile cu corpuri mai mari tind să aibă creiere mai mari. Aceasta sugerează că, deși dimensiunea creierului este importantă, alte variabile, cum ar fi structura neuronală, joacă un rol esențial în determinarea inteligenței.
Studiul mai indică faptul că, începând cu Homo heidelbergensis, acum aproximativ 800.000-900.000 de ani, rata creșterii creierului s-a accelerat. Cu toate acestea, absența salturilor dramatice pe parcursul istoriei umane pune sub semnul întrebării ipotezele privind diferențele regionale de inteligență în populațiile moderne. Homo sapiens a început să migreze din Africa acum mai puțin de 100.000 de ani, o perioadă insuficientă pentru evoluții semnificative ale inteligenței bazate pe originea geografică.
Aceste descoperiri susțin ideea că evoluția continuă a creierului uman ar putea fi posibilă fără schimbări fundamentale în specia noastră. Totuși, acest lucru nu garantează o creștere continuă a inteligenței. Studiul oferă un nou cadru pentru a înțelege legătura dintre mărimea creierului și capacitatea intelectuală, subliniind importanța unei perspective evolutive în abordarea acestor subiecte.