Cine-i „fruncea” României la inteligență. Cei mai deștepți români, potrivit unui studiu
Un studiu semnificativ realizat la jumătatea secolului XX de către Constantin Rădulescu-Motru, o figură proeminentă în cultura și știința românească, a adus la lumină o perspectivă interesantă asupra inteligenței la români.
Acest studiu, publicat în 1948 de Academia Română sub titlul „Cercetări experimentale asupra inteligenței la români”, a provocat un val de reacții și dezbateri în mediul online, în prezent, deși este vechi de aproape șapte decenii.
Studiul care a băgat „zâzanie” între români
Conform acestui studiu, care a marcat debutul psihologiei experimentale în România, bănățenii sunt în medie mai inteligenți decât restul românilor, cu oltenii clasându-se pe locul al șaptelea în ierarhia inteligenței.
Această concluzie a stârnit curiozitatea și interesul publicului, cu atât mai mult cu cât a fost susținută de un om de știință de talia lui Constantin Rădulescu-Motru.
Studiul a fost conceput pentru a oferi o perspectivă asupra coeficientului de inteligență al românilor, observat ca având variații de la o regiune la alta.
Într-o perioadă caracterizată de cercetări ample și descoperiri în domeniul psihologiei, această evaluare a inteligentei românilor a reprezentat un demers important și, în același timp, controversat.
Desfășurat în perioada 1934-1940, studiul a implicat un eșantion semnificativ de 143.854 de români, provenind din diferite categorii sociale și medii de viață.
Vezi și: Test de inteligenţă cu întrebări rapide. Află ce IQ ai în funcţie de câte răspunsuri corecte dai
Cum s-a ajuns la aceste concluzii
Echipa de cercetători, sub îndrumarea lui I.M. Nestor și C. Rădulescu-Motru, a împărțit studiul într-un domeniu somatic și unul psihic, folosind teste specifice pentru evaluarea inteligenței.
Testele utilizate au inclus probe de gândire logică și au fost efectuate pe un grup de 59.817 de persoane cu vârste cuprinse între 10 și 44 de ani.
Vezi și: Contează IQ-ul? Istoria tulbure a testelor de inteligență
Rezultatele au arătat că bărbații și persoanele născute în mediul urban prezentau în medie un coeficient de inteligență puțin mai ridicat decât femeile și persoanele născute în mediul rural.
Deși studiul a avut o importanță considerabilă în perioada sa, cercetările ulterioare nu au mai reprodus aceste evaluări asupra inteligenței românilor.
În contextul actual, caracterizat de un interes sporit pentru aspectele politice și sociale, este puțin probabil ca astfel de cercetări să fie reluate și publicate în mod deschis.
Cu toate acestea, studiul lui Constantin Rădulescu-Motru continuă să fie un punct de referință în discuțiile despre inteligența și educația românilor, chiar dacă anumite aspecte par cel puțin absurde.