Cine este de vină când dispar banii din cont și ești fraudat. Care sunt șansele să-ți mai recuperezi economiile de o viață
Tehnologia avansată și utilizarea tot mai frecventă a platformelor bancare online au adus atât eficiență în gestionarea finanțelor, cât și noi vulnerabilități. Odată cu aceste progrese, a apărut și o nevoie urgentă de reglementare clară a responsabilităților în cazurile de fraudă bancară, iar utilizarea rețelelor sociale în propagarea înșelătoriilor complică și mai mult situația.
Cum se produc fraudele online și cine este vinovat
În ultimii ani, escrocheriile bancare și online au devenit o problemă majoră pentru consumatori. De la modificarea detaliilor bancare ale destinatarului în timpul plăților până la promovarea magazinelor online false sau uzurparea identității, aceste infracțiuni au crescut alarmant. Întrebarea care se ridică frecvent este cine trebuie să fie responsabil în aceste cazuri: clientul, banca sau platformele de social media care permit propagarea fraudelor?
În Marea Britanie, legislația a început să clarifice cine răspunde în astfel de cazuri. De exemplu, dacă un client este victima unei fraude bancare, banca sau furnizorul de servicii de plată (PSP) este cel care trebuie să despăgubească clientul, până la o anumită sumă. Recent, plafonul a fost stabilit la 85.000 de lire sterline, în scădere de la 415.000 de lire sterline, după presiuni din partea instituțiilor financiare.
Acest model de responsabilitate, adoptat de Marea Britanie, impune băncilor să fie mult mai vigilente și să-și îmbunătățească sistemele de protecție împotriva fraudelor. Însă mediul financiar și bancar consideră că o parte din vină revine și rețelelor sociale, care facilitează în multe cazuri răspândirea înșelătoriilor. Revolut, de exemplu, a cerut Facebook să contribuie financiar la acoperirea pagubelor produse de fraudele online care au loc pe platformele sale.
Când poți da vina pe bancă și cum poți recupera banii
În cazurile de accesare neautorizată a contului bancar sau de inducere în eroare în privința destinatarului plăților, responsabilitatea revine băncilor sau procesatorilor de plăți. Dacă banca nu monitorizează corespunzător tranzacțiile sau nu detectează tipare neobișnuite care ar fi trebuit să atragă atenția, clientul poate cere despăgubiri.
În Europa, Directiva PSD3 privind serviciile de plăți prevede măsuri mai stricte pentru protecția consumatorilor, iar noile reglementări vor fi aplicate abia din 2026. Până atunci, în cazul unor tranzacții frauduloase, monitorizarea atentă a tranzacțiilor și schimbul de informații între procesatorii de plăți sunt esențiale pentru limitarea pagubelor.
România și vulnerabilitățile sale în fața fraudelor
În România, fraudele online au fost adesea promovate prin utilizarea imaginii unor persoane publice pentru a atrage victime. Falsificările și uzurparea identității sunt frecvente, iar această tendință se regăsește și în alte state din Europa Centrală și de Est.
Autoritatea Bancară Europeană a subliniat că în cazul transferurilor instant, riscul de fraudă este de aproape 10 ori mai mare decât în cazul transferurilor clasice, în special în plățile transfrontaliere. Aceste riscuri arată nevoia urgentă de măsuri mai stricte și o mai bună informare a consumatorilor.
Șansele de a-ți recupera banii
Deși băncile și procesatorii de plăți sunt obligați să despăgubească clienții în caz de fraudă, situația nu este întotdeauna simplă. Clienții trebuie să fie vigilenți și să raporteze rapid orice activitate suspectă. În plus, metodele de autentificare mai puternice și schimbul de informații între instituțiile financiare pot oferi un grad suplimentar de protecție.
În final, presiunea asupra rețelelor sociale pentru a combate activ fraudele online va continua să crească. Acest lucru ar putea duce la măsuri legislative care să implice și platformele de social media în despăgubirea victimelor, așa cum s-a discutat deja în Marea Britanie