Cele mai vechi genomuri umane secvențiate dezvăluie istoria interacțiunii cu Neanderthalienii

Oamenii de știință au reușit să secvențieze genomurile a șapte indivizi care au trăit în Europa în urmă cu 42.000–49.000 de ani, oferind o perspectivă detaliată asupra primelor populații umane care au părăsit Africa și s-au amestecat cu Neanderthalienii. Descoperirea aduce noi informații despre cum strămoșii noștri au interacționat cu aceste hominide dispărute, lăsând urme genetice care persistă în populațiile non-africane din zilele noastre.

Această cercetare revoluționară marchează un pas semnificativ în înțelegerea istoriei noastre genetice și a modului în care Homo sapiens s-a răspândit în afara Africii.

Urmele primului contact genetic dintre oameni și Neanderthalieni

Analizele genetice au dezvăluit că cei șapte indivizi studiați făceau parte din prima populație cunoscută care s-a separat de linia „Out-of-Africa”, fiind, totodată, printre primii oameni moderni care au interacționat cu Neanderthalienii. Aceste amestecuri genetice au avut loc la scurt timp după sosirea Homo sapiens în Europa, acum aproximativ 45.000 de ani, într-o perioadă în care Neanderthalienii încă populau Eurasia.

Printre cele mai fascinante descoperiri se află o conexiune genetică între indivizii de la Zlatý kůň, un sit din Cehia, și cei de la Ranis, un sit situat la aproximativ 230 de kilometri distanță, în Germania. Cercetătorii au identificat similitudini genetice care sugerează că aceste populații erau, practic, rude îndepărtate, având un strămoș comun la nivelul a cinci sau șase generații.

Studiul arată că toți cei șapte indivizi prezintă urme ale unui singur eveniment de amestec genetic cu Neanderthalienii. Acest detaliu ridică întrebări interesante: este același eveniment de admixtie care a lăsat urme genetice în toate populațiile moderne non-africane?

Moștenirea genetică comună a strămoșilor noștri

Secvențierea genomurilor și comparațiile cu ADN-ul uman modern au confirmat că urmele Neanderthaliene din indivizii de la Ranis și Zlatý kůň se regăsesc și în populațiile actuale non-africane. Cercetătorii au calculat că primul contact genetic între Homo sapiens și Neanderthalieni a avut loc acum 45.000–49.000 de ani, aproximativ cu 80 de generații înainte ca acești indivizi să trăiască.

Aceste descoperiri consolidează ipoteza că toți oamenii non-africani moderni descind dintr-o populație unitară care a existat în afara Africii în perioada acestui prim amestec genetic. În plus, deoarece ADN-ul Neanderthalian este prezent și în grupurile care poartă urme genetice Denisovene, cercetările sugerează că interacțiunile cu Denisovienii au avut loc mai târziu.

Această moștenire genetică comună evidențiază un moment crucial în istoria umană, în care Homo sapiens a început să exploreze noi teritorii și să interacționeze cu alte specii de hominide.

Implicații pentru înțelegerea istoriei umane

Analiza acestor genomuri vechi nu doar că ne oferă o imagine mai clară asupra primelor populații umane din Europa, dar contribuie și la completarea unor goluri importante în povestea migrației „Out-of-Africa”. Totodată, cercetarea deschide noi direcții pentru a explora alte episoade de admixtie genetică și impactul acestora asupra diversității genetice actuale.

Această descoperire remarcabilă ne amintește că, indiferent de originile noastre geografice, toți oamenii non-africani moderni poartă în ADN-ul lor urme ale unui eveniment care a avut loc acum zeci de mii de ani, într-o perioadă în care strămoșii noștri începeau să își scrie povestea pe scena globală.