Cel mai mare mit despre instalarea de panouri solare, desființat. De ce este greșit să crezi că scapi de factura la energie în România

Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), a adresat într-o conferință o serie de concepții greșite legate de panourile fotovoltaice, demontând mitul conform căruia prosumatorii nu vor mai plăti pentru energia electrică după instalarea acestora.

Realitățile instalării panourilor fotovoltaice

„Datele publice, de pe site-ul ANRE, demonstrează încă o dată modul spectaculos în care a variat numărul de de prosumatori în România. Numărul de prosumatori care s-au racordat a ajuns la 110.000, la sfârşitul anului 2023, şi cu siguranţă acest număr va creşte şi mai mult. Acum, că s-au deblocat proiectele prin AFM şi faptul că fondurile acestea s-au epuizat în câteva minute de când s-au deschis call-urile, mie îmi arată următorul lucru: pe de o parte, că tot cei cu posibilităţi financiare şi pe de altă parte cei care au şi capabilitatea tehnică de a accesa şi în câteva minute erau pregătiţi.

Sunt zone izolate în care nu vor exista niciodată prosumatori, pentru că nu au această capabilitate. Lăsând la o parte aspectul geografic, sunt zone în care efectiv nu poţi să pui panouri fotovoltaice, pentru că nu ai suficientă radiaţie solară ca să merite acest efort. De acum înainte ar trebui nici să nu se mai accepte proiecte şi vorbesc din punctul meu de vedere, ca inginer. Altfel, sună foarte frumos să folosim energia soarelui şi vântului, care în paranteză fie spus nu e gratis. Povestea asta că vântul şi soarele sunt gratis ar trebui cumva, cel puţin din punct de vedere tehnic, să o mai discutăm„, a spus Vlăsceanu, conform Adevărul.

Contrar percepției comune că vântul și soarele sunt resurse gratuite, realitatea instalațiilor fotovoltaice este mult mai complexă. Deși numărul prosumatorilor în România a crescut spectaculos, ajungând la 110.000 la sfârșitul anului 2023, și este de așteptat să continue să crească, simpla instalare a panourilor solare nu elimină costurile energetice. Multe zone geografice din România nu beneficiază de suficientă radiație solară pentru a justifica economic instalarea panourilor fotovoltaice, iar accesul la tehnologie și finanțare rămâne inegal între diferitele segmente ale populației.

Provocările sistemului energetic și tranziția energetică

„Cum a evoluat numărul de prosumatori pe judeţe nu pot să comentez, odată că bate soarele mai mult în zona de sud şi este evident că Ilfov e pe primul pe primul loc. Să nu uităm şi potenţialul şi capabilităţile financiare ale cetăţenilor din zonele care sunt pe locul fruntaş. Aceste cifre şi orice analiză trebuie să aibă în vedere toate aceste aspecte (…)

Ce ne lipseşte în sectorul energetic este nu forţa de muncă, ci specialiştii. În sectorul energetic existau nişte institute de cercetare-proiectare care au desenat sistemul electroenergetic naţional. Efectiv, există arhive cum a fost conceput sistemul electroenergetic, referindu-mă strict la partea de reţele. În acest moment, aceste institute au dispărut, adică aveam un ISPE, aveam un ICEMENERG.

În acest moment, partea de reţele trebuie reproiectată, regândită, să ajungem la micro-grid ca să putem să integrăm prosumatorii, pentru că i-am încurajat şi e normal să-i încurajăm să-şi producă energie pentru consumul propriu. Prosumatorii au senzaţia că dacă şi-au pus panouri nu vor mai plăti energia electrică, ceea ce este complet fals, şi vor fi surprinşi când vor începe să apară facturile. În legislaţia asta foarte complicată care se schimbă: să fie decontare lunară, să nu mai fie la doi ani… Decontarea lunară e bună ca idee, dar să vedem cum vor reuşi operatorii şi furnizorii să o aplice„, a menţionat reprezentanta HENRO pentru sursa citată.

Vlăsceanu a subliniat că nu doar accesul la resursele regenerabile este o provocare, ci și integrarea efectivă a prosumatorilor în rețeaua națională. O mare parte dintre prosumatori, aproximativ 60%, nu dețin sisteme de măsurare inteligentă necesare pentru transmiterea corectă a datelor de consum și producție către operatorii de distribuție. Aceasta duce la discrepanțe între consumul real și cel facturat, ceea ce poate rezulta în surprize neplăcute odată ce facturile încep să apară .

Pe lângă aceasta, dispariția institutelor de cercetare-proiectare care au desenat sistemul electroenergetic național și lipsa specialiștilor în sectorul energetic reprezintă o altă provocare majoră pentru România. Este necesară o reproiectare și regândire a rețelelor pentru a putea integra eficient prosumatorii, menținând totodată securitatea și stabilitatea sistemului energetic național.

Concluzii

Tranziția energetică spre surse regenerabile este esențială pentru un viitor sustenabil, dar este un proces complex, care necesită nu doar investiții financiare, ci și ajustări legislative și tehnologice. Instalarea panourilor fotovoltaice poate reduce costurile energetice pe termen lung și contribuie la protejarea mediului, dar nu exclude în totalitate facturile la energie electrică. Este important pentru prosumatori să înțeleagă toate aspectele legate de producția și consumul de energie regenerabilă, precum și să colaboreze cu autoritățile și furnizorii de energie pentru a naviga cu succes în acest peisaj complex.