Cea mai tânără mamă din Europa este în România, dar realitatea e și mai gravă. În ce județ locuiesc cele mai multe minore care aduc pe lume copii
Anunț îngrijorător despre țara noastră, confirmat oficial. Fiecare al zecelea copil născut în România are o mamă adolescentă, arată datele statistice oficiale. Brașov se numără printre județele fruntașe la acest capitol, fiind depășit doar de Mureș și Dolj. În 2020, doar într-o anumită zonă din Transilvania, nu mai puțin de 762 de minore au dat naștere unor copii.
Statistică tristă despre România. Suntem fruntași la mame minore
Trei din 10 copii cu mame adolescente din UE sunt români, arată datele statistice oficiale. Iar județul Brașov este al treilea din țară la acest capitol, după Mureș și Dolj. Într-un singur an (2020), 762 de minore au născut în județul Brașov. La această categorie intră mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, dar au existat destul de multe cazuri în care tânăra avea chiar mai puțin de 15 ani.
Pentru îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calității vieții gravidelor şi mamelor vulnerabile din zonele rurale ale judeţului Braşov şi a pruncilor acestora, Organizaţia Salvaţi Copiii a dus Caravana medicală în comuna Tărlungeni, care se confruntă cu un astfel de fenomen sever, potrivit Atlasului zonelor rurale marginalizate.
Fetele şi femeile trăiesc în condiții precare
Majoritatea populaţiei din comuna brașoveană Tărlungeni a absolvit cel mult gimnaziul și îşi câştigă existenţa din agricultură. Mai mult, familiile tinere locuiesc în condiţii precare şi nu au acces la apă curentă sau curent electric, susțin cei de la Salvaţi Copiii.
„În weekendul recent încheiat am ajuns în comuna Tărlungeni, împreună cu medici specialiști voluntari, asistenți medicali și asistenții sociali ai organizației Salvați Copiii România. Le-am dus localnicilor echipamente medicale. Timp de două zile, am oferit consultații gratuite și consiliere cu privire la îngrijirea nou-născutului, importanța alăptării și importanța sănătății în timpul sarcinii”, a explicat Silvia Burcea, manager de proiect al Organizației Salvați Copiii.
Citește și: Drepturi noi pentru mamele minore din România. Cum li se va schimba viața
Organizaţia Salvaţi Copiii a dus Caravana medicală în comunitate
În locurile special amenajate și puse la dispoziţie de Primăria Tărlungeni, fetele şi femeile vulnerabile din comunitate au fost consultate gratuit şi au beneficiat de recoltări, ecografii de sân, ecografii transvaginale, ecografii abdominale şi sesiuni de informare cu privire la sănătatea în timpul sarcinii şi îngrijirea bebelușului.
Din cauza accesului limitat al fetelor și femeilor la servicii medicale, având în vedere lipsa resurselor financiare, controlul gravidelor în timpul sarcinii este foarte scăzut în comună, subliniază reprezentanții organizației.
În Uniunea Europeană, aproape 30% din mamele minore (sub 18 ani) provin din România (8.276 din 29.505, la nivelul UE). Notă: Imaginea din deschiderea articolului este ilustrativă.
Cât de gravă este problema mamelor minore în România, de fapt
Problema mamelor minore reprezintă o provocare socială și de sănătate publică cu implicații profunde în România. Această situație, care afectează atât dezvoltarea personală și educațională a tinerelor, cât și sănătatea lor și a copiilor lor, continuă să fie un subiect de preocupare majoră în cadrul societății românești.
În România, numărul mamelor minore rămâne semnificativ, având una dintre cele mai ridicate rate ale natalității în rândul adolescentelor din Uniunea Europeană. Această realitate este alimentată de mai mulți factori, printre care lipsa educației sexuale adecvate în școli, accesul limitat la servicii de sănătate reproductivă și contracepție, precum și de condițiile socio-economice defavorabile.
Educația sexuală în școli este adesea insuficientă sau chiar absentă, lăsând tinerii fără informațiile necesare pentru a lua decizii informate și responsabile în ceea ce privește sănătatea lor sexuală și reproductivă. Acest vid de cunoaștere contribuie direct la ratele ridicate ale sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor.
Accesul la servicii de sănătate reproductivă și la metode contraceptive sigure și eficiente este, de asemenea, limitat pentru multe tinere, în special în zonele rurale și în comunitățile defavorizate. Stigmatul social asociat cu sexualitatea adolescentelor și cu utilizarea contracepției agravează această problemă, împiedicând fetele să caute și să primească îngrijirea de care au nevoie.
Condițiile socio-economice joacă un rol crucial în perpetuarea ciclului sarcinilor în rândul adolescentelor. Fetele din medii defavorizate sunt mai susceptibile să devină mame la o vârstă fragedă, ceea ce le limitează și mai mult oportunitățile educaționale și profesionale. Această situație nu numai că afectează viitorul tinerelor mame, dar are și un impact negativ asupra dezvoltării și bunăstării copiilor lor.
Impactul asupra sănătății mamelor minore și a nou-născuților este un alt aspect îngrijorător. Adolescente sunt mai predispuse la complicații în timpul sarcinii și nașterii, iar copiii născuți de mame minore sunt mai susceptibili să se confrunte cu probleme de sănătate, să aibă greutate mică la naștere și să întâmpine dificultăți în dezvoltarea lor timpurie.
Pentru a aborda această problemă complexă, este necesar un efort concertat din partea autorităților, a organizațiilor neguvernamentale și a societății civile. Inițiativele ar trebui să includă îmbunătățirea accesului la educație sexuală cuprinzătoare și la servicii de sănătate reproductivă, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, precum și promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor și fetelor.
Problema mamelor minore în România rămâne o miză serioasă, cu consecințe de lungă durată asupra individului și societății. Este esențial să recunoaștem gravitatea situației și să luăm măsuri concrete pentru a oferi tinerele o șansă la un viitor mai bun, liber de constrângerile și riscurile asociate cu maternitatea precoce.