Cea mai mare comună din România a depășit populația Brăilei. Noul fenomen care arată ce se întâmplă cu țara noastră

România trece printr-o transformare demografică semnificativă, în care creșterile de populație sunt concentrate în zonele suburbane ale marilor orașe, în timp ce multe orașe mari se confruntă cu scăderi accentuate. Un astfel de exemplu este comuna Florești, suburbia Clujului, care a început să depășească ca populație orașul Brăila, un fenomen care arată clar că distribuția populației și dinamica demografică din România se schimbă dramatic.

Creșterea demografică în zonele suburbane

Conform expertului în politici publice Robert Santa, comuna Florești, care în 1992 avea doar 6.000 de locuitori, a ajuns anul trecut la un număr de nașteri comparabil cu cel din Brăila, care avea 234.000 de locuitori în același an. Această creștere demografică rapidă în Florești și alte comune suburbane precum Popești Leordeni, Chiajna sau Miroslava reflectă o tendință generală de migrare a populației către marginea marilor orașe, unde oamenii caută locuințe mai accesibile și un mediu mai liniștit.

Pe de altă parte, orașe mari precum Brăila sau Râmnicu Vâlcea întreă în declin, pierzând din populație și, implicit, în influență economică. Aceasta este o problemă pentru țara noastră, întrucât multe dintre infrastructurile existente — școli, spitale, drumuri — sunt poziționate în funcție de structura demografică din anii ’90, care acum nu mai reflectă realitatea. Astfel, anumite zone sunt suprapopulate și necesară mai multe resurse, în timp ce alte regiuni sunt depopulate și au infrastructură insuficient folosită.

Impactul asupra infrastructurii publice

Această redistribuire a populației pune presiune pe infrastructura deja existentă, dar și pe cea care trebuie dezvoltată. De exemplu, în Florești, infrastructura de servicii publice — cum ar fi școlile și spitalele — este insuficientă pentru numărul în creștere de locuitori. Robert Santa subliniază că este nevoie de raționalizarea și reamplasarea infrastructurii pentru a o adapta la schimbările demografice, însă astfel de măsuri sunt dificil de implementat din cauza opoziției locale.

În același timp, școlile din multe orașe se închid din cauza lipsei de elevi, în timp ce în zonele suburbane clasele sunt suprapopulate, elevii învățând în trei schimburi pentru a face față cererii. Această discrepanță adâncește decalajele în ceea ce privește accesul la educație și servicii medicale între locuitorii din zonele urbane și cei din mediul suburban.

Perspectivele pentru viitorul demografic al României

Expertul atrage atenția asupra faptului că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, România va avea o populație similară cu cea a Israelului. Începând cu anul 2029-2030, numărul pensionarilor va crește dramatic, în timp ce numărul celor care intră pe piața muncii va rămâne la un nivel scăzut. Acest fenomen va pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii și pe bugetul național, care va trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari cu resurse limitate.

În concluzie, transformările demografice din România sunt semnificative și necesită o schimbare rapidă în strategia de planificare a infrastructurii publice. Deși adaptarea infrastructurii la realitċțile demografice actuale este complicată și costisitoare, este o necesitate pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor și pentru a preveni o criză economică și socială de proporții în viitor.