Când se interzic centralele de apartament în România, se schimbă legea. Totul pleacă de la performanța energetică a clădirilor, inclusiv prețul la gaz plătit de români
În România, una din trei locuințe este încălzită prin centrale de apartament, dar acest lucru este pe cale să se schimbe radical.
Guvernul lucrează la modificarea legii privind performanța energetică a clădirilor, urmând să interzică centralele de apartament care nu corespund noilor standarde de eficiență energetică și emisii de carbon. Această schimbare face parte din eforturile României de a se alinia directivelor europene privind sustenabilitatea și reducerea emisiilor de carbon.
De ce se schimbă legea?
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că, în prezent, apartamentele goale din cartiere de lux, precum Primăverii, unde consumul este sub 100 de kWh, beneficiază de același sprijin guvernamental ca și apartamentele familiilor cu venituri mici, care au un consum similar. Această situație este considerată inechitabilă, motiv pentru care se dorește redefinirea criteriilor de eligibilitate pentru ajutorul la plata facturilor de energie.
„România trebuie să se alinieze directivelor europene. Energia, în mare parte, provine acum, în sectorul rezidențial, din combustibili fosili. Pompele de căldură și panourile fotovoltaice pot crește randamentul de producție și practic decarbonăm și eficientizăm locuințele din punct de vedere termic,” a spus Burduja.
Noile sisteme de încălzire permise
Conform noilor reglementări, centralele pe gaz din apartamente care nu corespund noilor indici de performanță energetică trebuie să fie înlocuite cu următoarele variante:
- Sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile.
- Sisteme de cogenerare/trigenerare.
- Racordare la rețelele urbane de încălzire sau răcire.
- Pompe de căldură, panouri termice și/sau electrice solare, centrale eoliene, precum și sisteme combinate.
- Schimbătoare de căldură sol-aer.
- Recuperatoare de căldură.
Costurile noilor soluții
Toate soluțiile propuse sunt considerabil mai scumpe decât centralele termice tradiționale. De exemplu, pentru o casă de 150 de metri pătrați, o pompă de căldură cu eficiență foarte mare costă aproximativ 15.000 de euro, în timp ce o centrală termică tradițională costă în jur de 3.500 de euro. De asemenea, prețul unui apartament ar putea crește cu aproximativ 4.000 de euro dacă blocul ar folosi sisteme fotovoltaice sau pompe de căldură.
Cătălin Angheluță, un dezvoltator imobiliar, a explicat că „costul unui apartament precertificat verde în ansamblurile rezidențiale noi este un pic mai ridicat față de cele convenționale, undeva la 15-20% în plus la costul final al apartamentului”.
Impactul asupra locuitorilor
Această schimbare legislativă va avea un impact semnificativ asupra locuitorilor. Pe termen lung, aceste măsuri sunt menite să reducă consumul de energie și emisiile de carbon, contribuind astfel la protecția mediului și la economisirea de energie. Totuși, pe termen scurt, costurile ridicate pentru implementarea noilor soluții de încălzire pot pune o presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor.
Până la interzicerea centralelor termice pe gaz, Uniunea Europeană se gândește să impună o taxă pentru folosirea lor, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețurilor la gaz. La un apartament cu două camere, factura anuală ar putea crește cu 800 de lei din cauza acestei taxe.
Schimbările legislative propuse reflectă un efort concertat de aliniere a României la standardele europene de sustenabilitate și eficiență energetică. Deși aceste măsuri sunt esențiale pentru reducerea impactului negativ asupra mediului, ele vin și cu provocări semnificative pentru locuitori, în special în ceea ce privește costurile de implementare a noilor sisteme de încălzire. Este important ca autoritățile să comunice clar aceste schimbări și să ofere suport adecvat pentru tranziția către soluții mai sustenabile