Bărbatul cu cea mai lungă barbă din istorie: povestea impresionantă a celor 5,33 metri de păr facial și a lui Hans Langseth, cel care a purtat-o

Hans Langseth, cunoscut întraga lume drept bărbatul cu cea mai lungă barbă din istorie, și-a transformat pasiunea pentru părul facial într-un adevărat simbol al dărăniciei și ambiției. Născut în Eidsvoll, Norvegia, pe 14 iulie 1846, Langseth s-a mutat în Statele Unite ca tânăr și s-a stabilit în Kensett, Iowa, unde a trăit alături de soția sa, Anne, și cei șase copii ai lor. După moartea soției, Langseth s-a mutat într-o altă regiune, mai întâi în Glyndon, Minnesota, și apoi într-un orășel din Dakota de Nord, numit Barney, unde și-a petrecut restul vieții până la moartea sa la vârsta de 81 de ani, în 1927.

Pasiunea sa pentru barbă a început ca o tradiție locală. La fel ca mulți dintre bărbații din Eidsvoll, Hans își lăsa barba să crească în fiecare iarnă și o bărbierea primăvara. Totuși, la vârsta de 29 de ani, Langseth a decis să vadă cât de lungă ar putea ajunge barba sa dacă ar renunța la această practică sezonieră. Astfel a început o călătorie neobișnuită care l-a transformat într-un personaj unic.

Record mondial și o competiție neobișnuită

La momentul morții sale, barba lui Hans Langseth măsura impresionantul lung de 5,33 metri. Această lungime a fost atinsă printr-o tehnică ingenioasă, deoarece barba umană poate să crească doar câțiva metri înainte ca firul să devină fragil și să cadă. Hans Langseth avea obiceiul de a împleti firele de păr într-o formă de spirală, pentru a stimula crețterea continuă a acestora.

În 1922, Hans Langseth a participat la o competiție pentru cea mai lungă barbă din Statele Unite, organizată la evenimentul „Days of ’49” într-o atmosferă de sărbătoare în Sacramento, California. A câștigat competiția fără probleme, iar premiul primit a fost o medalie de aur și 300 de dolari, o sumă considerabilă pentru acea vreme. Barba sa măsura atunci 17 picioare, iar competitorul cel mai apropiat avea o barbă de „doar” 12 picioare.

După moartea lui Langseth, barba sa a fost tăiată de fiul său, care a păstrat-o într-o cutie timp de 30 de ani în podul casei sale, până încă o dată în 1967, când a decis să doneze acest artefact unic Departamentului de Antropologie al Institutului Smithsonian. De acolo, barba a fost expusă pentru prima dată în 1971 la Muzeul Național de Istorie Naturală, fiind inclusă în secțiunea dedicată antropologiei fizice.

Expunerea publică a unei povești neobișnuite

Fotografia colorizată din 1912 îl prezintă pe Hans Langseth întâlnit într-un cadru domestic, așezat pe un scaun și cu barba sa îndoită peste umăr, la vârsta de 66 de ani. Această imagine, colorizată recent de JHLCOLORIZING, surprinde nu doar dimensiunea remarcabilă a bărbii, ci și determinarea bărbatului de a-și purta simbolul cu mândrie. După moartea sa, părțea de barbă rămasă, de 5,33 metri, a fost expusă la Smithsonian din 1967 până în 1991, fiind ulterior transferată în depozit.

Unele surse sugerează că, la momentul morții, barba lui Langseth ar fi măsurat chiar mai mult – până la 5,64 metri, dar 30 de centimetri au fost lăsați pe trupul său pentru întrământare. Această poveste impresionantă, alături de barba sa care a ajuns să fie expusă publicului, continuă să fascineze generații întregi.

Hans Langseth a trăit o viață simplă, dar barba sa a devenit un simbol al dedicării și al curiozității umane. Este amintit ca bărbatul care a vrut doar „să vadă cât de lungă poate fi barba”, transformând această dorință simplă într-un record mondial. Astăzi, barba lui Hans Langseth rămâne un simbol al perseveranței, iar povestea lui ne reamintește că, uneori, chiar și cele mai neașteptate curiozități pot genera moșteniri unice.