Cum un baraj roman vechi de 2000 de ani a oprit apele și a salvat un oraș din Spania, în timp ce construcțiile moderne au eșuat

Cum un baraj roman vechi de 2.000 de ani a oprit apele și a salvat un oraș din Spania, în timp ce construcțiile moderne au eșuat

În timp ce inundațiile catastrofale din Spania au provocat pierderi de vieți omenești și distrugeri masive, un oraș din regiunea Aragon a fost salvat de furia apelor datorită unui baraj roman vechi de 2.000 de ani. Barajul antic a reușit să protejeze orașul Almonacid de la Cuba, direcționând torentele de apă pe un traseu sigur și evitând dezastrul care a lovit alte regiuni din Spania.

Barajul antic roman, un exemplu de inginerie durabilă

Construit de romani pentru a gestiona debitul apei într-o zonă predispusă la inundații, barajul din Almonacid de la Cuba a rămas funcțional și eficient timp de două milenii. Acesta a fost proiectat nu doar pentru a rezista trecerii timpului, ci și pentru a gestiona revărsările bruște de apă. În timpul ultimei furtuni, barajul a deviat torentele care amenințau orașul, permițând locuitorilor să fie martorii furiei naturii fără a suferi pagube materiale sau pierderi de vieți omenești.

Filmările de la fața locului arată volume uriașe de apă îndreptându-se către oraș, dar, datorită barajului roman, apele au fost deviate în afara zonei locuite. În timp ce restul Spaniei a fost martoră la scene apocaliptice, Almonacid de la Cuba a fost protejat de un monument de inginerie antică.

Eșecul sistemelor moderne de protecție

În alte părți ale Spaniei, sistemele moderne de apărare împotriva inundațiilor nu au reușit să facă față violenței furtunii. Inundațiile au devastat orașe întregi, în special în regiunea Valencia, unde s-a înregistrat cel mai mare număr de victime. Cu o infrastructură de apărare copleșită și sisteme de drenaj incapabile să absoarbă cantitățile mari de apă, autoritățile au recurs la sprijinul militar pentru a face față situației, scrie Dailymail.

Până în prezent, bilanțul deceselor se ridică la 211 persoane, iar alte câteva mii de persoane sunt date dispărute, majoritatea din regiunile afectate din Valencia. Premierul spaniol Pedro Sanchez a descris situația drept „cea mai gravă inundație din acest secol” pentru Europa, subliniind că măsurile de protecție existente au fost depășite de intensitatea fenomenului.

Mărturii din zonele afectate și criticile față de autorități

Mulți dintre locuitorii din Valencia și regiunile învecinate au fost prinși nepregătiți. Avertizările privind furtunile au fost emise târziu, iar mulți locuitori au rămas blocați în trafic sau în locuințele lor în timp ce apele creșteau rapid. În orașul Paiporta, oamenii au fost forțați să evacueze în grabă, lăsând în urmă casele și afacerile lor distruse de apă și noroi.

„Ne simțim abandonați. Ajutorul promis de autorități a întârziat, iar mulți dintre noi au pierdut tot ce aveau,” a declarat Emilia, o femeie de 74 de ani din Valencia. Maria Jose Gilabert, o asistentă medicală din Picanya, a adăugat: „Vom avea nevoie de mult timp pentru a reveni la normalitate, chiar dacă ajutorul vine de peste tot din Spania. Situația este devastatoare.”

Salvări dramatice și solidaritate în fața tragediei

În ciuda pierderilor mari, au existat și momente de speranță. O echipă de salvatori a reușit să găsească în viață o femeie blocată într-un tunel din Benetusser după trei zile, în ciuda faptului că mașina ei fusese acoperită de apă și alte vehicule. Președintele Protecției Civile din regiune, Martin Perez, a împărtășit vestea cu lacrimi în ochi, subliniind eroismul celor 400 de voluntari care au lucrat neobosit pentru a-i ajuta pe cei afectați.

Valencia a devenit epicentrul acestei catastrofe naturale, care este considerată una dintre cele mai mari tragedii din istoria recentă a Spaniei. Zeci de mașini au fost distruse sau înghițite de apă, iar echipele de salvare au fost nevoite să folosească buldozere și tractoare pentru a curăța străzile. Sute de voluntari și militari s-au alăturat eforturilor de salvare și de curățare a dezastrului, în timp ce familii îndurerate căutau în continuare persoane dispărute.

Efectele schimbărilor climatice și impactul asupra viitorului

Specialiștii consideră că această inundație extremă este legată de fenomenele meteorologice amplificate de schimbările climatice. Zonele din jurul Mării Mediterane sunt deja predispuse la furtuni de tip DANA, unde aerul rece care intră în contact cu apele calde ale mării declanșează ploi torențiale și tornade. Temperaturile ridicate din vară, asociate cu seceta prelungită, au creat condițiile perfecte pentru un episod de inundații devastator.

„Este evident că ciclurile de secetă și inundații devin din ce în ce mai severe din cauza schimbărilor climatice,” a explicat Carola Koenig de la Centrul pentru Risc de Inundații și Reziliență de la Universitatea Brunel din Londra. Spania a trecut printr-o secetă de aproape doi ani, iar solul uscat nu a putut absorbi apa de ploaie, intensificând efectele inundațiilor rapide.

Lecția barajului roman pentru infrastructura modernă

În acest context, barajul roman din Aragon devine un simbol al rezilienței și al ingeniozității ingineriei antice, punând sub semnul întrebării infrastructura modernă și capacitatea sa de a face față dezastrelor naturale. Autoritățile spaniole se confruntă acum cu o presiune crescută din partea populației pentru a investi în soluții de infrastructură care să poată rezista unor condiții meteorologice extreme.

În ciuda măsurilor de urgență, criticile asupra întârzierii reacției și a lipsei de pregătire rămân puternice. Premierul Pedro Sanchez a recunoscut în fața presei că răspunsul guvernului nu a fost suficient și a promis o evaluare aprofundată a acestei tragedii, după finalizarea operațiunilor de salvare.

Evenimentele recente din Spania reamintesc necesitatea unei abordări strategice în fața schimbărilor climatice, care să includă măsuri eficiente de protecție și infrastructură durabilă. Barajul roman din Almonacid de la Cuba a arătat că soluțiile inginerești bine gândite pot face diferența, chiar și după două milenii, oferind o lecție de învățat pentru viitorul infrastructurii de apărare împotriva dezastrelor naturale.