”Banul la ban trage”. Primii beneficiari ai subvențiilor pentru agricultură de la Uniunea Europeană, miliardarii planetei

de: Alexandru Puiu
05 11. 2024

Uniunea Europeană oferă anual subvenții agricole semnificative pentru a sprijini agricultura și a asigura stabilitatea alimentară, însă beneficiarii principali sunt uneori mari companii deținute de miliardari. În perioada 2018-2021, 17 miliardari au primit subvenții masive, printre care se numără și fostul premier ceh Andrej Babiš și fostul CEO al Lego, Kjeld Kirk Kristiansen. Cu toate acestea, mii de mici ferme europene au fost nevoite să închidă din cauza concurenței și a costurilor ridicate, evidențiind o disparitate majoră în accesul la fondurile europene.

Cum miliardarii au ajuns beneficiarii principali ai subvențiilor agricole

Subvențiile pentru agricultură, care reprezintă o treime din bugetul Uniunii Europene, sunt distribuite pe baza suprafeței de teren deținută, fără a ține cont de nevoia reală de sprijin a fermierilor. Astfel, sistemul avantajează marii proprietari de terenuri și companii agricole, printre care se numără și miliardari din diverse domenii. Această metodă de alocare a fondurilor favorizează afacerile extinse și conduce la o concentrare a subvențiilor în rândul celor mai bogați.

Un raport al Parlamentului European a încercat să identifice „beneficiarii finali” ai fondurilor agricole, dar regulile stricte de confidențialitate și structurile complexe de proprietate au făcut dificil acest demers. Totuși, anchetatorii au reușit să identifice 17 miliardari care au primit, prin intermediul companiilor deținute parțial sau total, peste 3,3 miliarde de euro în subvenții agricole. Această sumă ridică întrebări serioase cu privire la criteriile de eligibilitate și la distribuția fondurilor, în condițiile în care micii fermieri întâmpină dificultăți tot mai mari în a accesa astfel de ajutoare.

Critici și perspective asupra politicii agricole a UE

Politica agricolă comună a UE a fost intens criticată pentru „stimulentele perverse” care încurajează activități dăunătoare mediului și care pun accent pe producția agricolă intensivă. Aproximativ 50%-80% din subvenții sunt direcționate către agricultura animală, considerată a fi mai puțin benefică pentru mediu și sănătatea umană. Specialiștii sugerează că un sistem de subvenționare ar trebui să fie reorientat pentru a sprijini practicile agricole ecologice și sustenabile, reducând astfel impactul negativ asupra biodiversității și mediului înconjurător.

Din această perspectivă, miliardarii și marile companii au un avantaj clar datorită capacității lor financiare și influenței asupra piețelor. Criticii susțin că ar trebui introduse măsuri suplimentare de transparență și criterii de eligibilitate mai stricte pentru ca fondurile să ajungă la cei care au nevoie reală de sprijin.