Atât a durat lupta împotriva păcănelelor în România. De ce au revenit în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Interzicerea păcănelelor în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori părea o măsură decisivă în lupta împotriva dependenței de jocurile de noroc, însă realitatea a demonstrat că efectul acestei interdicții a fost de scurtă durată. După doar patru luni, sălile de jocuri s-au redeschis în mai multe localități mici din România, inclusiv în Sinaia, unde recent au apărut două noi săli de slot-machine. Cum a fost posibil acest lucru?

Decizii judecătorești care sfidează interdicția

În luna aprilie a acestui an, autoritățile au decis să interzică păcănelele în orașele cu mai puțin de 15.000 de locuitori, o măsură ce a fost întâmpinată cu sprijin de către mulți cetățeni și organizații non-guvernamentale care luptă împotriva dependenței de jocuri de noroc. Cu toate acestea, interdicția a fost doar temporară. Patronii sălilor de jocuri au acționat rapid, apelând la instanțele de judecată pentru a obține permisiunea de a continua activitatea până la expirarea licențelor deja plătite.

Cel puțin opt firme din industria jocurilor de noroc au avut câștig de cauză în instanță, invocând faptul că au plătit taxe de sute de mii de euro către stat pentru licențele necesare desfășurării afacerilor. Aceste firme susțin că noile reguli nu le permit să își recupereze investițiile, iar închiderea sălilor ar duce la pierderi semnificative. În acest context, instanțele le-au permis să își continue activitatea, cel puțin până la expirarea licențelor actuale.

Sinaia, un exemplu elocvent

Sinaia, un oraș cu doar 9.000 de locuitori, este unul dintre locurile unde restricțiile au fost anulate temporar. Două săli de jocuri s-au redeschis recent, iar administratorii acestora, deși reticenți în a comenta situația în fața camerelor de filmat, au prezentat hotărârea judecătorească ce le permite să funcționeze. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și durabilitatea măsurilor legislative luate pentru a combate dependența de jocuri de noroc în România.

Gheorghe Gabriel Gheorghe, Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a confirmat că există acțiuni legale intentate împotriva instituției de către diverse societăți și că, momentan, instanțele au dat câștig de cauză acestora. „Da, sunt acţiuni deschise de anumite societăţi împotriva ONJN. Au fost admise de instanță. Noi avem obligaţia să contestăm decizia instanței, am făcut lucrul acesta și aşteptăm acum rezultatul,” a declarat Gheorghe.

Costurile și provocările industriei jocurilor de noroc

Redeschiderea sălilor de jocuri în localități mici evidențiază și dimensiunea financiară a industriei de jocuri de noroc din România. Licența anuală pentru organizarea jocurilor de tip slot-machine costă 150.000 de euro, iar fiecare aparat are asociată o „taxă de viciu” de 500 de euro pe an. Pe lângă acestea, firmele sunt obligate să plătească o garanție de jumătate de milion de euro, sumă care reflectă riscurile și controversele asociate cu acest tip de afaceri.

Revenirea rapidă a sălilor de jocuri în orașele mici ridică întrebări despre impactul pe termen lung al acestor măsuri restrictive și despre posibilitățile reale de a controla eficient această industrie. În timp ce unii văd deciziile judecătorești ca pe un obstacol în lupta împotriva dependenței, alții le consideră un drept legitim al antreprenorilor de a-și proteja investițiile. În orice caz, controversa este departe de a se încheia, iar viitorul acestor reglementări rămâne incert.