ANAF ”a dat lovitura” în 2024, a depășit toate așteptările la taxat românii. Așa se măsoară explozia impozitelor din taxelor din România

În primele luni ale anului 2024, ANAF a surprins prin performanța fiscală, colectând sume ce depășesc așteptările și planurile stabilite inițial. Această „lovitură” dată de Agenția Națională de Administrare Fiscală evidențiază o creștere notabilă a taxelor, reflecție directă a măsurilor guvernamentale de ajustare fiscală aplicate recent.

Performanța ANAF și efectele asupra bugetului

În contextul în care s-au intensificat îngrijorările legate de deficitul bugetar, ANAF a colectat peste 97 de miliarde de lei, depășind astfel cu 2,3 miliarde de lei planul de încasări. Chiar dacă Autoritatea Vamală nu a atins obiectivul setat, Ministerul Finanțelor își exprimă optimismul, indicând faptul că ne vom încadra în ținta de deficit de 2,5% din PIB.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a atribuit aceste rezultate pozitive măsurilor de reformă fiscală inițiate la finalul anului anterior. Aceste schimbări au dus la creșterea unor taxe și eliminarea unor facilități fiscale, ce acum încep să se reflecte în încasările bugetare. Cu toate acestea, această inflație fiscală aduce și preocupări în rândul mediului de afaceri.

Tensiuni între stat și mediul de afaceri din România

Reprezentanții afacerilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca autoritățile fiscale să recurgă la măsuri excesive pentru a maximiza colectarea, în detrimentul unui mediu de afaceri sănătos. Critici vine și din partea consultanților fiscali, precum Adrian Bența, care, deși recunoaște efectele măsurilor fiscale recente, avertizează că este prea devreme pentru a trage concluzii definitive despre reducerea deficitului bugetar.

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, subliniază pericolul abordărilor asimetrice în controalele fiscale, unde companii cu impozite semnificative sunt suprasolicitate, în timp ce entități ce declară pierderi sunt ocolite. O astfel de practică poate fi contraproductivă și demoralizatoare pentru sectorul privat.

Perspectivele economice ale României

În timp ce Guvernul se arată optimist, menținând ca obiectiv un deficit bugetar de 5% din PIB până la finalul anului, Comisia Europeană prognozează un scenariu mai puțin favorabil, cu un deficit ce ar putea să atingă 7%. Acest decalaj între previziuni și intenții ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a României.

Explozia impozitelor și creșterea încasărilor fiscale în România, deși arată o eficientizare a mecanismelor ANAF, trebuie să găsească un echilibru pentru a nu descuraja inițiativa privată și a nu sufoca mediul de afaceri. Succesul pe termen scurt în colectarea taxelor nu garantează stabilitate economică pe termen lung dacă vine cu prețul competitivității și inovației.