100 de țări se luptă cu cea mai profundă criză a datoriilor din istoria lor, printre care și România
Peste 100 de țări, inclusiv România, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize ale datoriilor din istoria lor, arată un raport recent publicat de grupul de cercetare Debt Relief International pentru organizația Norwegian Church Aid. Raportul scoate la iveală dimensiunile uriașe ale acestei crize, care amenință să destabilizeze economiile unor țări aflate în dezvoltare și să afecteze grav nivelul de trai al cetățenilor.
O criză financiară fără precedent
Studiul indică faptul că în anul 2024, țările afectate vor trebui să aloce, în medie, 41,5% din veniturile bugetare pentru a-și plăti creditorii. Această povară financiară imensă este mult mai mare decât în crizele datoriilor din trecut, cum ar fi cea din America Latină din anii 1980 sau criza care a afectat țările puternic îndatorate din Africa și Asia în anii 1990. Printre creditorii principali se numără instituții financiare internaționale precum Banca Mondială, investitori privați și China, care a devenit un jucător major pe piața datoriilor globale.
Costurile pentru serviciul datoriei (plata dobânzilor și rambursarea împrumuturilor) depășesc semnificativ investițiile sociale și economice esențiale. Acestea reprezintă 8,4% din produsul intern brut (PIB) al țărilor afectate, lăsând puțin spațiu pentru investiții în dezvoltarea economică și socială.
Compararea cheltuielilor: datoriile versus cheltuielile sociale
Una dintre cele mai alarmante constatări ale raportului este discrepanța dintre fondurile alocate pentru plata datoriilor și cele pentru sectoarele esențiale. Cheltuielile pentru plata datoriilor sunt de 2,7 ori mai mari decât cele pentru educație, de 4,2 ori mai mari decât cele pentru sănătate și de 11 ori mai mari decât cele pentru protecția socială. Mai mult, sunt de 54 de ori mai mari decât cheltuielile pentru adaptarea la schimbările climatice, un domeniu de o importanță crucială, având în vedere provocările climatice globale.
În multe dintre aceste țări, plata datoriei împiedică guvernele să investească în infrastructura socială și economică, afectând direct calitatea vieții cetățenilor. Pandemia de COVID-19 a amplificat aceste dificultăți, forțând multe state să împrumute sume imense pentru a face față crizei sanitare și economice.
O criză care nu se va termina curând
Raportul avertizează că această criză a datoriilor nu este una temporară, ci pe termen lung. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), povara datoriei va rămâne ridicată până la mijlocul anilor 2030. Aceasta înseamnă că soluțiile temporare, precum amânările de plată sau restructurările, nu vor fi suficiente pentru a rezolva problemele structurale. O abordare de durată va necesita o colaborare strânsă între guvernele țărilor afectate și creditorii externi, inclusiv obligaționarii privați, statele creditoare și instituțiile financiare multilaterale.
Raportul subliniază că o parte semnificativă a datoriilor este către China și către piețele globale de obligațiuni, ceea ce complică procesul de negociere pentru reducerea poverii datoriei. În plus, multe dintre aceste datorii provin din parteneriate public-private care au generat datorii uriașe, iar acum țările respective se luptă să le gestioneze.
Schimbarea creditorilor: rolul Chinei și piețelor globale
Din 2000 încoace, peisajul creditorilor internaționali s-a schimbat semnificativ. Datoria acumulată față de China și piețele globale de obligațiuni a crescut vertiginos, complicând eforturile de restructurare a datoriilor. Deși în trecut Banca Mondială și alte instituții multilaterale erau principalii creditori, acum creditorii privați și China joacă un rol din ce în ce mai important în gestionarea crizelor datoriilor globale.
Acest lucru face ca soluțiile la criza actuală să fie mult mai greu de obținut, deoarece implică negocieri complexe cu o gamă diversă de actori, care nu sunt supuși acelorași reguli și standarde internaționale.
Răspunsul global: Cadrul comun al G20
În 2020, Grupul celor 20 (G20) a lansat un cadru comun pentru a facilita și accelera procesul de reducere a datoriilor pentru țările în curs de dezvoltare. Deși această inițiativă a fost un pas important, progresul a fost limitat. Mulți creditori privați și China nu au aderat pe deplin la acest cadru, ceea ce a încetinit aplicarea efectivă a măsurilor de reducere a datoriilor.
Conform raportului, cadrul comun al G20 nu a îndeplinit așteptările în ceea ce privește rapiditatea implementării și amploarea reducerilor de datorie. Deși mai multe țări au aplicat pentru această formă de ajutor, rezultatele au fost lente, iar datoriile au continuat să împovăreze bugetele țărilor afectate.
Impactul asupra României și altor țări afectate
Deși România nu se află printre cele mai grav afectate țări, este și ea inclusă în această criză a datoriilor globale. Nivelul datoriei publice a crescut semnificativ în ultimii ani, iar necesitatea de a aloca resurse considerabile pentru serviciul datoriei limitează investițiile în sectoarele critice, cum ar fi infrastructura, sănătatea și educația. La fel ca multe alte țări din Europa de Est, România se confruntă cu provocări economice serioase care necesită măsuri proactive pentru a preveni o criză mai amplă.
Această criză a datoriilor afectează nu doar stabilitatea economică a țărilor, ci și capacitatea lor de a asigura un trai decent pentru cetățeni. Pe măsură ce cheltuielile pentru plata datoriilor cresc, guvernele sunt forțate să reducă finanțările pentru serviciile publice esențiale, ceea ce duce la o degradare a nivelului de trai.
Inegalitate și sărăcie în creștere
Un alt efect major al crizei datoriilor este accentuarea inegalităților economice. Raportul subliniază că pandemia de COVID-19 a lovit cel mai dur statele din Sudul Global, unde jumătate din cele 18,6 milioane de decese cauzate de pandemie au fost înregistrate. Criza economică și sanitară a împins milioane de oameni în sărăcie extremă, iar guvernele au fost nevoite să retragă rapid măsurile de protecție sanitară, deoarece nu își permiteau să le mențină fără a afecta și mai grav economia.
De asemenea, raportul subliniază că inegalitatea economică a crescut dramatic în multe dintre aceste țări. Cei mai bogați cetățeni continuă să acumuleze averi, în timp ce cei săraci rămân fără acces la resurse și oportunități. Diferențele sociale s-au adâncit, iar soluțiile pe termen lung pentru combaterea sărăciei și inegalității sunt mai necesare ca niciodată.
Propuneri pentru reducerea datoriei
Pentru a face față acestei crize masive a datoriilor, raportul recomandă o serie de măsuri care ar putea aduce o soluție durabilă. În primul rând, reducerea datoriilor trebuie să fie disponibilă pentru toate țările, indiferent de nivelul de venituri, și să fie adaptată nevoilor specifice fiecărei economii. De asemenea, este esențial ca reducerea datoriilor să fie implementată rapid, iar plățile să fie suspendate imediat ce o țară solicită ajutor.
O altă propunere este implicarea tuturor creditorilor în procesul de reducere a datoriilor, inclusiv a celor privați, folosind instrumente juridice și reglementări care au funcționat cu succes în trecut. În plus, transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru a preveni o viitoare criză a datoriilor. Raportul sugerează că ar trebui să existe mai multă claritate în ceea ce privește condițiile noilor împrumuturi și utilizarea fondurilor.
Concluzie
Criza globală a datoriilor este una dintre cele mai mari amenințări la adresa stabilității economice și sociale din lume. Peste 100 de țări, inclusiv România, se confruntă cu provocări majore în încercarea de a gestiona această povară financiară. Fără măsuri rapide și eficiente pentru reducerea datoriilor, aceste state riscă să rămână blocate în cicluri de datorii și sărăcie pentru decenii întregi. Doar o abordare globală și coordonată poate ajuta aceste țări să își redreseze economiile și să îmbunătățească condițiile de viață pentru cetățeni.