Ziua nu a avut mereu 24 de ore: fenomenul care influențează rotirea Pământului în jurul propriei axe

Știm de ceva vreme că zilele Pământului devin tot mai lungi, pe măsură ce Luna continuă să se îndepărteze de noi într-un ritm oarecum amețitor.

A existat, totuși, o perioadă în care această zi în creștere a fost pusă pe pauză. Cu aproximativ 2 miliarde de ani în urmă, până acum 600 de milioane de ani, ziua avea 19,5 ore.

Oamenii de știință au găsit motivul: Soarele exercită o influență proprie asupra atmosferei planetei pentru a contracara efectul de tracțiune al Lunii.

Luna joacă un rol esențial

Dacă nu ar fi acest efect, ziua Pământului ar dura în prezent mai mult de 60 de ore și ar trebui să luăm în considerare acest lucru atunci când dezvoltăm modele în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice, este de părere o echipă condusă de astrofizicienii Hanbo Wu și Norman Murray, de la Universitatea din Toronto din Canada.

În momentul în care s-a format Luna, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, lungimea zilei Pământului, definită de viteza cu care se învârte pe axa sa, era mult mai mică. Estimările o plasează la doar câteva ore.

Înregistrările geologice arată că ziua s-a lungit în timp. Acest lucru se datorează faptului că Luna se îndepărtează treptat cu o rată de aproximativ 3,78 centimetri pe an, de Pământ.

Influența gravitațională a Lunii guvernează, în mare măsură, mareele oceanelor Pământului.

Deoarece influența Lunii a fost mult mai puternică decât cea a Soarelui, în cea mai mare parte a istoriei Pământului, încetinirea a dominat.

Mai mult, a existat o perioadă stabilă în cronologia Pământului. Echipa a descoperit, prin modelarea computerizată, că temperatura producea valuri care se sincronizau cu lungimea zilei. Ziua era de aproximativ 20 de ore, în acea perioadă.

Efectul de accelerare al acestui joc atmosferic asupra vitezei de rotație a Pământului a contracarat apoi efectul de încetinire al Lunii în retragere.