Valurile de caniculă amplifică sărăcia energetică în România. Cine are cel mai mult de suferit
Valurile de căldură amplifică sărăcia energetică în România, numeroase persoane neavând posibilitatea de a-și controla temperatura din locuințe. Casele lor devin adevărate cuptoare în zilele și nopțile caniculare.
Cei mai vulnerabili români
Conform Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuință în timpul iernii, ci şi în timpul verii.
Valurile de caniculă tot mai intense şi mai frecvente pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-şi răci în mod optim locuințele.
Cei mai vulnerabili sunt bătrânii, copiii și în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuinţe cu un grad redus de eficienţă energetică.
Totodată, sunt mai expuse sărăciei energetice persoanele care trăiesc în zonele mai populate şi cu suprafeţe construite dense din oraşe, mai afectate de fenomenul numit “insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie mult mai mari față de cele din zonele rurale.
”Impactul caniculei se extinde asupra sănătății mintale”
De asemenea, experții au avertizat că sărăcia energetică de vară poate amplifica diferențele sociale și că impactul caniculei se poate extinde și asupra sănătăţii mintale.
”Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate şi creştere violenţei sau creşterea ratei de sinucidere”, arată o analiză InfoClima, citată de ORSE. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în oraşe, posibila ameninţare pentru sănătate este uriaşă.
“Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene.
Cele mai afectate țări din Europa
În ciuda faptului că sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată Uniunea Europeană, ţările din sudul şi estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai accentuată decât în alte părţi, mai ales din cauza veniturilor mai reduse.
“Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci şi să suporţi căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporţionat pe cei mai vulnerabili şi este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană.
Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenţie sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media şi, în sfârşit, în arena de elaborare a politicilor”, a explicat, într-o dezbatere desfăşurată în acest an în Parlamentul European, Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid.
În România, potrivit raportului “Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naţionali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de către Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene (CE), 80,4% din populaţie trăia în locuinţe suficient de confortabile pe timpul verii, uşor peste media europeană, de 79,1%. Rezultatele sunt bazate pe cele mai recente date disponibile, culese în anul 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.