Un nou Brexit în Europa este aproape inevitabil. De data asta pornește de la granițele României

Un nou „Brexit”, doar că de data asta vine din partea Ungariei, amenință UE. În ciuda faptului că premierul Viktor Orban afirmă că nu este vorba despre așa ceva, starea din Budapesta lasă altceva de înțeles.

Urmează un nou „Brexit” în Europa?

Capitala Ungariei, Budapesta, are împânzite stațiile de tramvai cu afișe ce arată o felie de pizza alături de care apare textul „De ce să te mulțumești cu mai puțin?”. Bloomberg titrează că ungurii sunt îndemnați să își aducă aminte de impactul pe care l-a avut aderarea la Uniunea Europeană, alegând „mai mult Europa”.

Mesajul ar putea părea inutil într-o ţară fostă comunistă, care a absorbit peste 100 de miliarde de euro de când a aderat la Uniunea Europeană în 2004, având printre cele mai mari niveluri pe cap de locuitor. Însă campania reflectă problema unei evoluţii alarmante a sentimentului proeuropean într-o naţiune devenită cel mai mare critic al integrităţii UE.

Ungaria creează probleme în UE

După mulți ani în care prim-ministrul Viktor Orban a dominat viaţa publică prin criticile sale la adresa UE, contraofensiva pentru a ajunge la cetăţenii obişnuiţi vine în contextul în care sondajele arată că maghiarii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre est. Riscul este că o scădere a sprijinului popular pentru UE ar putea slăbi cel mai important instrument de protecţie împotriva autointitulatei conduceri iliberale a lui Orban.

Cel mai recent Eurobarometru indică o pierdere de 12% a sprijinului pe care îl acordă Ungaria familiei europene, fiind, totodată, cea mai abruptă scădere înregistrată în rândul celor 27 de state membre UE.

Acoliții lui Viktor Orban sunt pro-Rusia și China

Un sondaj privind relaţiile cu alte ţări a constatat că majoritatea susţinătorilor lui Orban – de departe cea mai mare grupare politică – se consideră „mai apropiaţi” de ruşi şi chinezi şi „mai puţin” de americani şi ucraineni, potrivit rezultatelor publicate la 17 aprilie.

„Acest lucru este extrem de semnificativ şi înfricoşător, având în vedere cât de repede se schimbă atitudinile. Este uimitor cât de eficient a fost Orban în distrugerea poziției proeuropene a Ungariei”, a declarat Daniel Hegedus, cercetător la German Marshall Fund din Berlin.

Ieşirea Regatului Unit din UE în ianuarie 2020 a privat blocul comunitar de cea de-a doua mare economie a sa, după un referendum care a provocat dezbinare şi pe care guvernul britanic a crezut că îl poate câştiga. Cu toate acestea, un accident politic similar în Ungaria, deşi mai puţin costisitor, ar fi, fără îndoială, mult mai simbolic, având în vedere faptul că națiunea a fost cândva emblema succesului expansiunii UE de după Războiul Rece.

Împreună cu Polonia, Orban a avut o dispută cu Bruxelles în ceea ce priveşte controlul guvernului asupra instituţiilor democratice, cum ar fi sistemul judiciar şi mass-media. Oficialii UE s-au concentrat, de asemenea, asupra corupţiei din Ungaria, care ocupă acum un loc fruntaș între statele membre în clasamentul realizat de Transparency International.

Zeci de miliarde de euro sunt blocate de Bruxelles

Cert este că UE blochează în continuare finanţarea de peste 28 de miliarde de euro pentru Ungaria din cauza preocupărilor sale, deşi Johannes Hahn, comisarul pentru buget, a precizat, joi, că aproximativ 13 miliarde de euro ar putea fi deblocate în următoarele săptămâni, în urma unui acord menit să depolitizeze instanţele.

Orban a respins, în repetate rânduri, ideea că ar intenţiona să scoată Ungaria din Uniunea Europeană. Plecarea nu ar avea sens, a susținut el, având în vedere cât de strâns legată este ţara de blocul comercial. Aproape patru cincimi din exporturile sale ajung pe piaţa fără frontiere a UE, iar economia sa este susţinută de investiţiile unor companii germane precum Mercedes-Benz Group AG şi BMW AG.

Cu toate acestea, întrebările legate de angajamentul european al premierului ungar – şi, în sens mai larg, de loialitatea sa occidentală – au provocat îndoieli, date fiind acţiunile şi retorica sa de când Rusia a invadat Ucraina.

Propagandă anti-UE în Ungaria

În prezent, zeci de posturi de radio şi televiziune, ziare şi site-uri web, controlate de maşinăria politică a lui Orban, încearcă să convingă societatea că sprijinul acordat UE dăunează, de fapt, Ungariei. Panourile publicitare sponsorizate de guvernul de la Budapesta afişează imaginea unei bombe pe care scrie „sancţiuni” sau mesaje de genul „UE ne ruinează”.

Invitat la un post local de radio, la sfârșitul lunii martie, Viktor Orban a subliniat că oamenii au tot dreptul să pună la îndoială „întreaga existenţă” a UE, pe fondul sprijinului acordat Ucrainei. Două săptămâni mai târziu, oficialul a spus că retragerea ajutorului dat de blocul european ar pune capăt războiului.

„Ungaria nu a reuşit niciodată să internalizeze cu adevărat valorile UE, a fost vorba doar despre bani. Acum banii nu mai vin, problemă la care se adaugă şi propaganda, creând un sentiment anti-european foarte puternic, pe care Orban îl poate exploata la maximum”, a explicat Agnes Urban, director al Mertek Media Monitor, un organism de supraveghere a presei din Budapesta.

Orban a căutat sprijin la Moscova și Beijing

Majoritatea ungurilor au rămas pro-UE, în timp ce Orban a curtat Rusia și China de-a lungul guvernării sale neîntrerupte din 2010. Însă, deoarece Ungaria se confruntă cu o recesiune din ce în ce mai adâncă și o inflație care depășește 25%, acest sprijin se prăbușește acum.

Susținerea Uniunii Europene a ajuns la 39%, plasând Ungaria pe locul cinci dintre cele 27 de state membre UE, alături de cehi și slovaci în sondajul Eurobarometru. La fel ca anul trecut, 51% dintre maghiari au avut o viziune favorabilă asupra blocului comunitar. Pozitivitatea față de UE a scăzut drastic și în Polonia (cu opt puncte procentuale), deși a fost de 55%.

Comisarul european Johannes Hahn, care se va întâlni cu Orban săptămâna aceasta la Budapesta, s-a declarat îngrijorat de faptul că va fi mai greu să recupereze sprijinul ungurilor. El nu crede, totuși, că este în joc apartenența Ungariei la UE.

„Oamenii știu cât de mult beneficiază de pe urma UE. Încrederea în instituțiile europene este mai mare decât în ​​partidele naționale”, a punctat el.

„O adevărată întorsătură geopolitică”

La Bruxelles, declinul este atribuit pe scară largă stăpânirii lui Orban asupra mass-media. Ce-i drept, navetiștii din Budapesta sunt obișnuiți să vadă panourile politice ca parte a atacurilor premierului asupra „dușmanilor” statului.

Investitorul și filantropul de origine maghiară George Soros, solicitanții de azil, comunitatea LGBTQ și fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au fost ținta campaniilor media. Dar starea de spirit s-a schimbat, a indicat Agnes Urban.

„Dacă înainte propaganda guvernamentală se referea la lupta împotriva țapilor ispășitori, în ultimul an a căpătat o nouă dimensiune și acum vizează direct alianțele vestice ale Ungariei. Este o adevărată întorsătură geopolitică”, a semnalat ea.

În timp ce campania pro-UE este orchestrată de ALDE, grupul paravan pentru partidele liberale europene, Statele Unite sunt implicate și în contraofensivă. Reclamele finanțate de ambasada americană poartă sloganul „Rușii pleacă acasă”, un strigăt împotriva invaziei sovietice a Ungariei din 1956 și suprapus atacului actual al Rusiei asupra Ucrainei.

Acuzații pentru SUA

Întrucât guvernul lui Orban controlează o mare parte din mass-media, SUA vor continua să intre în legătură directă cu maghiarii, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei din Budapesta. Ministrul Gergely Gulyas, șeful Oficiului Prim-ministrului Ungariei și coordonator al afacerilor europene, a acuzat, la jumătatea lunii aprilie, că panourile arată că Washington face acum campanie directă în țara lui.

„Ungaria este poate singurul stat membru care desfășoară o campanie anti-europeană, cel puțin la această scară”, a declarat Daniel Berg, membru al partidului de opoziție Momentum, care ajută la coordonarea campaniei pentru ALDE. „Acesta este unul dintre motivele pentru care am vrut să lansăm această campanie – să spunem că acest pământ promis în afara UE nu există”, a punctat el, scrie Bloomberg.