Ultimele clipe ale celui mai controversat dictator român. Ce decizii neașteptate a luat Nicolae Ceaușescu, în pragul Revoluției din 1989 VIDEO

La împlinirea a 34 de ani de la evenimentele care au marcat în mod radical cursul istoriei românești, analiștii, istoricii și martorii oculari reflectă asupra Revoluției din Decembrie ’89, au ajuns la concluzia că „detronarea” lui Nicolae Ceaușescu putea fi realizată și fără vărsare de sânge.

Vezi și: Cum ar fi arătat România dacă Revoluția din ‘89 ar fi eșuat: ar fi curs “lapte și miere” în țara noastră, unde eram acum? Ce planuri avea Ceaușescu până în 2010

Ce se știe despre evenimentele tragice din decembrie 1989

Istoricul Grigore Cartianu oferă, în lucrarea sa de referință, Sfârșitul Ceaușeștilor, o perspectivă captivantă asupra ultimelor momente ale dictatorului și ale soției sale, înconjurați de o atmosferă plină de panică și nesiguranță.

În timp ce armata și forțele de securitate declanșau haosul controlat în București, Ceaușescu prelua personal comanda reprimării, simțind amenințarea trădării chiar din interiorul cercurilor sale de încredere.

Pe 22 decembrie 1989, în intervalul orar 6:00 – 12:00, Nicolae Ceaușescu trăia clipe de intensitate extremă, conștient de prăbușirea rapidă a puterii sale. Cu toate acestea, dictatorul rămânea ferm ancorat în ideea unei reprimări violente a manifestanților, deși pierduse sprijinul fundamental al Armatei și al Securității.

Într-o scenă desprinsă parcă dintr-un film, mulți apropiați ai lui Ceaușescu au recurs la scheme și manevre pentru a se sustrage de la dezastru.

Generalul Stănculescu s-a accidentat la picior, Dăscălescu s-a ascuns într-o toaletă, iar alții au găsit diverse pretexte pentru a se sustrage de la situația dramatică ce se desfășura în timp real.

Momentul critic al balconului a fost punctul de cotitură. După încercarea eșuată de a comunica cu manifestanții, Ceaușescu a luat decizia radicală de a fugi.

Cu sprijinul lui Stănculescu, Ceaușescu și soția sa au fost transportați cu elicopterul spre palatul de la Snagov. Cu toate acestea, nici acolo nu au găsit adăpost, căutând disperați un refugiu sigur pentru a-și consolida poziția de conducere.

Într-un interval incredibil de scurt, cei doi au schimbat sediul CC al PCR cu palatul de la Snagov, însă disperarea încă îi copleșea. Nicolae Ceaușescu visa să se instaleze într-un centru de comandă, pregătindu-se să organizeze o rezistență disperată împotriva schimbărilor ce prăbușeau regimul său.

Cei doi au călătorit folosind diverse vehicule, încercând să găsească un refugiu. În timpul acestei odisei, au folosit un elicopter prezidențial, au circulat cu trei autoturisme Dacia diferite și au încheiat traseul cu un Aro militar, condus de colonelul de securitate Gheorghe Dinu.

Șoferii acestor vehicule erau oameni obișnuiți, medic bucureștean, Nicolae Decă, un sătean din Văcărești, Dâmbovița, Petrișor Nicolae, și un subofițer de Miliție din Târgoviște, Ion Enache.

Vezi și: Revoluția din ’89, lovitură de stat sau nu? Tot ce s-a aflat acum, la 31 de ani după

Începtul sfârșitului pentru Nicolae Ceaușescu

Epopeea s-a încheiat într-un mod tragic, fiind arestați la aproximativ 80 km nord de București, în apropierea municipiului Târgoviște. Aici, Ceaușescu a încercat să mobilizeze o rezistență, afirmând că este vorba despre o lovitură de stat.

Însă, drumul lor a continuat, căutând un refugiu în diverse locuri, de la Fabrica de Oțeluri Speciale din Târgoviște până la sediul miliției din oraș, care, între timp, fusese ocupat de revoluționari.

În cele din urmă, au fost arestați și percheziționați de către revoluționarii conduși de Ilie Știrbescu. Procesul fulger a avut loc în garnizoana din Târgoviște și a culminat cu execuția lor în ziua de 25 decembrie 1989, marcând astfel sfârșitul regimului Ceaușescu.

Vezi și: Numele copiilor români uciși la Revoluția din 1989. Ce vârste aveau