UE, ultimatum pentru Serbia și Kosovo: Normalizarea relațiilor sau repercusiuni din partea SUA și Europa

Kosovo și Serbia ar trebui să declare până în martie dacă acceptă un plan internațional de normalizare a relațiilor sau se vor confrunta cu repercusiuni din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, a declarat miercuri trimisul UE în această privință.

Serbia trebuie să se decidă

Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, la un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului. În ultimul deceniu, cele două țări au purtat discuții de normalizare sub medierea UE, un rezultat pozitiv fiind esențial pentru realizarea aspirațiilor ambelor țări de a adera la blocul bogat.

Săptămâna trecută, trimișii UE, SUA, Germaniei, Franței și Italiei s-au întâlnit cu liderii celor două țări pentru a încerca să îi convingă să semneze un acord în 11 puncte menit să dezamorseze tensiunile care persistă de la conflictul din 1998-1999.

Puterile occidentale au devenit nerăbdătoare în fața intransigenței ambelor părți, temându-se că luptele frecvente dintre sârbii minoritari din nordul Kosovo și guvernul majoritar de etnie albaneză de la Pristina ar putea degenera într-un conflict mai amplu.

Întrebat într-un interviu acordat de postul de televiziune Klan Kosova TV din Pristina ce se va întâmpla dacă planul nu va fi acceptat de una dintre părți, trimisul UE Miroslav Lajcak a declarat:

„Comunitatea internațională va răspunde în consecință și vom sprijini mai mult o parte și vom scurta sprijinul pentru cealaltă parte”.

Lajcak a spus că dacă oricare dintre țări ar respinge în mod expres acordul, ar suferi o scădere a sprijinului politic și economic, precum și o reducere a noilor investiții, din partea Occidentului.

„Există un termen sau un calendar natural, deoarece până în martie vom ști dacă progresăm sau nu, iar dacă nu progresăm vom ști de ce nu progresăm, cine este responsabil pentru asta”, a spus el.

„Suntem cu toții parte a comunității internaționale mai largi și este foarte important dacă ești văzut ca fiind parte a soluției sau parte a problemei, pentru că așa ești tratat apoi de comunitatea internațională”.

Premierul kosovar ar putea accepta planul în 11 puncte

Statele Unite și UE au fost, de departe, cei mai mari susținători politici și financiari ai Kosovo de la independență, dar Pristinei i s-a refuzat un loc în cadrul Națiunilor Unite din cauza obiecțiilor Serbiei, ale aliatului său Rusia și ale unor alte țări.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a semnalat că ar putea accepta planul în 11 puncte, dar nu și un pact din 2013 negociat de UE, aprobat înainte de preluarea mandatului său, pentru a crea o asociație de municipalități semiautonome, cu majoritate sârbă.

Planul prevede ca ambele părți să pună în aplicare înțelegerile anterioare, dar Kurti afirmă că acordul din 2013 ar afecta suveranitatea Kosovo prin crearea unui mini-stat în cadrul unui stat – o poziție respinsă de mediatorii occidentali.

După ce s-a întâlnit săptămâna trecută cu cei cinci trimiși occidentali, președintele sârb Aleksandar Vucic nu a precizat dacă Belgradul va aproba acum planul, dar a declarat într-un discurs televizat că ar fi „pierdut din punct de vedere economic și politic” fără legăturile cu UE.

Vucic a declarat că trimișii i-au spus că Serbia va avea de suferit dacă va încerca să încheie un acord cu Kosovo pentru a-și rezolva diferendele.