Teoria conspirației, descusută: ce îi motivează pe oameni să ia ”de bune” știrile false

O nouă cercetare îi pune pe cei înclinați să creadă teoriile conspirației într-o nouă lumină.

„Teoreticienii conspirației nu pot fi cu toții oameni simpli, bolnavi mintal, un portret care este pictat în mod obișnuit în cultura populară”, este de părere psihologul clinician de la Universitatea Emory, Shauna Bowes.

„În schimb, mulți apelează la teoriile conspirației pentru a-și satisface nevoile motivaționale defavorizate și pentru a da un sens stresului și deteriorării psihice”, a mai spus omul de știință.

Concluzia oamenilor de știință despre cei înclinați să creadă în teoria conspirației

Analizând 170 de studii, în principal din SUA, Marea Britanie și Polonia, Bowes și colegii săi au explorat motivația din spatele credințelor oamenilor.

Deși există mulți factori influenți, datele sugerează că oamenii par motivați de nevoia de a se simți în siguranță și de a-și înțelege mediul înconjurător.

Aceasta este o veste proastă, deoarece lumea din jurul nostru devine tot mai periculoasă, iar viitorul din ce în ce mai incert.

„Descoperirile noastre dezvăluie că motivațiile sunt piese importante, poate chiar esențiale, ale puzzle-ului ideației conspirative”, explică echipa, în lucrare.

Cercetătorii au descoperit că amenințările sociale sunt mai strâns legate de gândirea conspirativă decât altele, care sunt, de asemenea, strâns legate de încredere. Încrederea a fost mult timp identificată ca având un rol cheie.

Indiferent cât de multă educație avem, avem mai multe șanse să credem informațiile de la oameni cu care ne identificăm ca parte a propriului nostru grup cultural.

Oamenii care percep amenințările sociale au mai multe șanse să creadă conspirații bazate pe evenimente, mai degrabă decât teoriile abstracte, care sunt favorizate de trăsături individuale precum narcisismul și paranoia.

„Aceste rezultate se potrivesc, în mare măsură, cu un cadru teoretic recent care promovează ideea că motivele identităţii sociale pot da naştere unei teorii a conspiraţiei, în timp ce oamenii care sunt motivaţi de dorinţa de a se simţi unici sunt mai susceptibili să creadă în teoriile generale ale conspiraţiei despre cum funcționează lumea”, explică Bowes.