Teoria conspirației ce susține că dinozaurii nu au existat. Care este argumentul, ce spun oamenii de știință
Teoria conspirației a cuprins și problema existenței dinozaurilor. După ce ideea „Pământului plat” a atras numeroși adepți, în ciuda numeroaselor dovezi științifice contrare, a venit rândul foștilor „stăpâni ai planetei” să devină subiect de conspirație, pe internet circulând în ultima vreme, o postare ce pune la îndoială însăși existența acestora.
Teoria conspirației ce susține că dinozaurii nu au existat
Deși e ciudat pentru gândirea critică să nu ia în seamă evidența existenței dinozaurilor, teoria rămâne una haioasă, deși la ea s-a răspuns de multe ori, iar o simplă căutare pe Google ar lămuri chestiunea.
Într-un video postat pe o rețea socială de o adeptă al teoriilor conspiraționiste, aceasta reia argumentul conform căruia existența dinozaurilor nu este deloc sigură, din cauză că există puține fosile descoperite ale acestora.
Adepții teoriei mai susțin chiar și că acele fosile, puține la număr, sunt, de fapt, „opera” cercetătorilor, tocmai pentru a justifica existența foștilor „stăpâni ai planetei”, ce au dispărut brusc, acum 66 de milioane de ani, în urma impactului Terrei cu un asteroid uriaș.
Răspunsul față de o asemenea teorie nu poate fi decât unul singur: dinozaurii chiar au existat! În primul rând, fosilele lor au fost găsite pe absolut toate continentele.
Ele nu sunt distribuite în mod egal, dar nu din cauza vreunei conspirații bizare, ci din cauză că fosilizarea este rară și se produce doar în condiții specifice, mai ales când vorbim despre animale ce au trăit într-un trecut atât de îndepărtat.
Când un animal moare, pentru a deveni fosilă, cadavrul său trebuie să ajungă să fie îngropat sub un strat de sedimente, apoi acoperit de alte straturi de același fel.
Pe măsură ce presiunea crește, acestea se comprimă formând roci sedimentare. În timpul procesului, mineralele din sedimente se infiltrează în tot scheletul animalului, pietrificându-l.
Care este argumentul, ce spun oamenii de știință
În timp ce sedimentele cu pricina se tot acumulează peste cadavrul animalului, majoritatea fosilelor au fost descoperite în apropierea unor ape, acolo unde nisipul și noroiul pot fi spălate de pe corpul creaturii. De aceea, s-au găsit foarte rar fosile de dinozauri ce au murit pe uscat.
„Majoritatea fosilelor de dinozauri ce au fost descoperite proveneau de la animale care au trăit în apropierea unui lac sau a unui râu, a explicat pe site-ul său, Dr. David Button, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală.
„Unii au murit cu puțin timp înainte ca zona să fie inundată și să acopere rămășițele acestora cu noroi și nămol. Alții au fost spălați în râuri de ploile puternice, iar cadavrele lor, firește s-au descompus”, a adăugat Button.
Ar fi grozav dacă s-ar putea descoperi dinozauri pretutindeni, dar, din cauza modului în care se formează fosilele, acest lucru nu este și nu va fi posibil, exact așa cum se întâmplă și în cazul multor alte specii.
„Nu știm mare lucru despre prea mulți dinozauri care ar fi trăit în jungle sau în medii montane. Fosilele sunt foarte improbabil să se formeze în asemenea condiții”, a mai transmis Button.
Un studiu din 2006 a estimat că circa 71% dintre speciile de dinozauri au rămas necunoscute. Unele specii montane de dinozauri ar fi putut, în teorie, să coboare de la înălțimile mai mari către albia unui râu, unde fosilizarea să se poată produce, dar nu ar fi ceva obișnuit pentru comportamentul acestora. Drept consecință, încă se știu puține lucruri despre adaptările lor unice.
„În timp ce animalele din zonele înalte ar fi putut avea rude printre cele din zonele joase, este foarte posibil ca ele să fi fost o ramură foarte mică a speciei, specializată în adaptarea în medii unde fosilizarea nu era posibilă”, a declarat și paleontologul Karen Poole, de la Institutul de Tehnologie New York, pentru Smithsonian.
În concluzie, dinozauri s-au găsit peste tot în lume dar numai dacă au devenit fosile în condițiile propice. Așa că discuția despre existența sau inexistența lor nu poate avea decât aceeași soartă ca și cea despre „Pământul plat”.
Cel puțin, la nivel științific, altfel, desigur, oamenii pot crede în ce vor, chiar dacă acel lucru înseamnă o anulare totală a dovezilor care există deja în respectiva chestiune.