Surpriză sumbră: nu am scăpat de recesiune. Vin scumpirile, șomajul și prăbușirea economică

În pofida faptului că multe instituții economice și analiști spuneau că România a evitat anul acesta intrarea într-o recesiune, se pare că previziunile negative au revenit, iar deteriorarea economică ar fi iminentă. Din fericire, previziunile nu conturează chiar cel mai negru scenariu, ci unul moderat, însă e nevoie de precauție, fiindcă lucrurile se pot înrăutăți oricând se schimbă un factor factor variabil.

Conform unei analize a agenției de rating Fitch Ratings, orizontul economic pentru mai multe state europene, inclusiv România, e presărat cu riscuri multiple, dificultăți și probleme ce se pot materializa într-o recesiune.

Pentru cei nefamiliarizați cu terminologia din spectrul economic, precizăm că recesiunea poate fi definită ca o criză economică de proporții ceva mai mici, însă efectele sale sunt destul de grave, atât asupra economiei naționale, cât și la nivel de individ, populația având de suferit de pe urma acestora.

Intrarea unei țări în recesiune presupune o scădere a producției, o reducere a investițiilor, o stagnare temporară a afacerilor. Cu alte cuvinte, economia e în declin și cel mai rău aspect pentru cetățeni e reprezentat de faptul că toate aceste probleme de mai sus vin la pachet cu o creștere a ratei șomajului la nivel național, adică în recesiune mulți oameni rămân fără locuri de muncă, deci fără venit.

Ce înseamnă că intrăm într-o recesiune incompletă, ce probleme vom avea cu banii

Din fericire pentru noi, agenția de rating nu anticipează o recesiune completă, deci efectele nu vor fi atât de devastatoare, însă se vor resimți.

Problemele anticipate de Fitch sunt valabile pentru Polonia, România, Ungaria, Cehia şi Bulgaria.

Faptul că nu vom avea parte de o recesiune completă, deci nu va fi o criză în adevăratul sens al cuvântului, se datorează și stabilității conferite de sectorul bancar.

“Părerea noastră despre aceste sectoare bancare este aceea că are loc o încetinire economică, sunt presiuni asupra sectoarelor bancare, dar nu credem că acesta este un risc major la adresa profilelor de credit ale băncilor.

Principalul risc vine din partea intervenţiilor şi a materializării acţiunilor juridice din trecut, însă afacerile de bază se derulează destul de bine şi vor continua să facă acest lucru şi în 2023 şi 2024.

Există destul de multă rezervă de lichiditate în aceste sectoare bancare, ceea ce înseamnă că băncile nu urmăresc în mod activ o politică de preţuri pentru a-şi menţine depozitele, deoarece au în continuare poziţii de finanţare foarte confortabile”, a declarat Artur Szeski, directorul agenției de rating responsabilă de previziunile economice.