Studiu îngrijorător. România, pe locul 88 la capitolul oportunităților pentru femei. Republica Moldova e pe locul 19
România se află pe locul 88 la capitolul oportunităților pentru femei într-un clasament mondial, în timp ce Republica Moldova este pe locul 19. Topul a fost realizat de World Economic Forum după ce țările au fost evaluate pe baza a patru criterii.
România, depășită de Republica Moldova în clasament
România se află pe locul 88 într-un clasament ce include 146 de state măsurate, după Etiopia (75), Kenia (77), Uganda (78), Mongolia (80), Kîrgîstan (84), Zambia (85), Bosnia (86) și Indonezia (87).
Republica Moldova se află pe locul 19. Acolo, femeile au avut acces în ultimii ani la cele mai înalte funcții din stat. Alte țări din apropiere ocupă poziții bune în top, datorită faptului că femeile au aproape aceleași oportunități ca bărbații sau chiar mai bune.
De exemplu, Lituania se află pe locul nouă, Letonia pe locul 13, Albania pe locul 17. Urmează în top alte țări mai bine clasate decât România, precum: Slovenia (29), Serbia (38), Polonia (60), Bulgaria (65), Croația (55), Slovacia (63).
Ce criterii au fost luate în calcul
Indexul calculat de World Economic Forum ia în calcul patru criterii: oportunități și participare economică; gradul de instruire; sănătate și supraviețuire; și puterea politică.
În ceea ce privește oportunitățile și participarea economică, România se află pe locul 72, iar Belarus pe primul loc. Republica Moldova ocupă locul al treilea. De altfel, România este depășită de aproape toate statele balcanice sau central-europene.
La gradul de instruire, România se află pe locul 36 în clasament. Acest lucru arată că încă există unele decalaje în ceea ce privește accesul la educație, cu toate că, în general, la educația generală femeile și bărbații au acces egal. Numeroase state din regiune sunt mai sus în top, în timp ce Republica Moldova ocupă abia locul 53.
Pe de altă parte, România se află pe primul loc, împreună cu alte 25 de state, începând cu Belarus și terminând cu Zimbabwe, la ”sănătate și supraviețuire”. Acest criteriu urmărește speranța de viață a femeilor, starea lor de sănătate prin comparație cu cea a bărbaților, precum și mediul în care se dezvoltă. Republica Moldova ocupă locul 40 în top.
Criteriul ”puterea politică” măsoară diferența dintre numărul femeilor și cel al bărbaților în funcții de decizie la vârful statului. De exemplu, întrucât anul trecut guvernul român a avut o singură femeie cu rang de ministru, țara a fost depunctată.
În plus, numărul femeilor din Parlament se menține printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, deoarece Parlamentul refuză să adopte o lege care să oblige partidele ca la alegeri să acorde femeilor 30% din locurile din Camera Deputaților și Senat. România este pe locul 113 la acest subindice, chiar în fața Chinei, după Kenia (75), Niger (79), Egipt (85), Pakistan (95), Kazahstan (100). Republica Moldova este pe locul 44. Cu excepția Ciprului și a Ungariei, toate celelalte state din blocul comunitar se află înaintea României în top.
Cauzele inactivității femeilor din România
Un studiu intitulat ”Inegalități economice de gen în România” al Fundației Friedrich Ebert a arătat că țara s-a aflat la cel mai scăzut nivel de participare a femeilor pe piața muncii, în perioada 2016 – 2020, comparativ cu bărbații din ultimii 30 de ani.
Cea mai populară cauză a inactivității femeilor din România este cea a obligațiilor familiale, inclusiv îngrijirea adulților cu dizabilități sau a copiilor. Aproape o treime (32,7%) dintre cele cu vârstă de muncă, dar inactive, spuneau în 2020 că aceste obligații sunt principalul motiv pentru care nu sunt active pe piața muncii, în comparație cu 21% cât este media la nivelul Uniunii Europene.
Principiul remunerării egale pentru muncă egală între femei și bărbați face parte dintr-o Directivă a Comisiei Europene (54/2006). Însă, femeile din România ocupă în mod tradițional locuri de muncă în activități economice mai slab remunerate. Inclusiv în sectoarele pe care le domină, ele sunt slab reprezentate în funcțiile de conducere, în special la cel mai înalt nivel, ceea ce sugerează că șansele lor de evoluție în carieră și de creștere a veniturilor sunt mai mici decât cele ale bărbaților.