Specie de dinozaur nou descoperită: ce particularitate are, cum îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine istoria

O nouă descoperire, a unui dinozaur care a trăit acum 150 de milioane de ani, oferă o nouă perspectivă în știință.

Trăsătura de bază a acestuia nu a mai fost văzută la niciun alt dinozaur și indică că această specie ar fi fost fie un alergător extrem de rapid, fie obișnuia să treacă prin medii mlăștinoase pentru a vâna broaște țestoase și pești.

Cum arăta acest dinozaur, de fapt

Specia bizară a fost analizată în urma descoperirii unei fosile extrase din regiunea Zhenghe, provincia Fujian, și a fost numită Fujianvenator prodigiosus.

„Fujian” derivă din limba mandarină, de la locul în care a fost găsit și „venator” din latină.

„Analizele noastre comparative arată că au avut loc schimbări marcante în planul corpului de-a lungul liniei avialane timpurii, care este în mare parte determinată de membrul anterior, dând în cele din urmă naștere la proporția tipică a membrelor păsărilor”, a spus Dr. Wang Min de la Institutul de Paleontologie și Paleoantropologie a Vertebratelor de la Academia Chineză de Științe, principalul și autorul al studiului, într-o declarație.

Dinozaurul Fujianvenator are picioarele bizar de lungi și un penaj extrem de colorat – sau cel puțin asta este concluzia oamenilor de știință, în urma analizei fosilelor descoperite.

Chiar dacă astfel de picioare lungi pot fi perfecte pentru alergat, alte fosile găsite în aceeași zonă includ pești cu aripioare și țestoase, ceea ce ar însemna că F. prodigiosus ar fi fost regele mlaștinilor în perioada lui de glorie.

Cercetătorii au numit fosilele Fauna Zhenghe, iar colecția este alcătuită din exemplare diverse care evidențiază cât de important este acest sit pentru cunoaștere.

„Diversitatea absolută a fosilelor și paleomediul distinctiv, combinate cu constrângerile precise de vârstă ale orizontului purtător de fosile, arată marele potențial al Zhenghe ca fiind o faună emergentă de vertebrate jurasice care umple un decalaj temporal și geologic cheie în înțelegerea ecosistemelor din Asia de nord-est în Jurasicul târziu”, au concluzionat autorii studiului.